Decizie controversată. Un membru de frunte al PCR a fost făcut cetăţean de onoare în „templul” anticomunismului din România

Conferirea titlului de cetăţean de onoare academicianului Ioan Anton a stârnit controverse în Timişoara

Consiliul Local Timişoara a aprobat în ultima şedinţă un proiect care prevede conferirea titlului de cetăţean de onoare, postmortem, academicianului Ioan Anton, un strălucit om de ştiinţă, considerat seniorul maşinilor hidraulice din România. Ion Anton a fost, însă, şi membru al CC din PCR. Din acest motiv, unii consilieri au considerat inoportună acordarea distincţiei chiar în oraşul-simbol al luptei anticomuniste.

Deciziile de conferire a titlului de cetăţean de onoare a unui oraş sunt luate de cele mai multe ori cu unanimitate de voturi, neexistând discuţii pe această temă. Sunt, însă, şi excepţii, aşa cum s-a întâmplat la ultima şedinţă de Consiliu Local, când a fost supus votului proiectul de conferire a titlului de cetăţean de onoare, postmortem, academicianului Ioan M Anton. Născut la 18 iulie 1924, profesorul Ioan Anton s-a specializat în Electromecanică şi a avut rezultate deosebite în domeniu.

Potrivit referatului care însoţeşte proiectul de conferire a titlului de cetăţean de onoare, academicianul Ioan Anton este recunoscut pentru că „a dezvoltat şi consolidat pe plan naţional şi internaţional şcoala de Maşini Hidraulice din Timişoara, şi a creat şcoala de Lichide Magnetice din Timişoara, ambele fundamentate pe o viziune solidă, extrem de actuală, cu privire la cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior, exemplificând magistral vocaţia sa de ctitor de şcoală”. Considerat seniorul maşinilor hidraulice, Ioan Anton şi-a câştigat un loc în elita ştiinţifică a României. Inevitabil, academicianul Anton a avut şi o activitate politică intensă, la ultimul congres al Partidului Comunist Român, din noiembrie 1989, fiind ales membru în Comitetul Central.

Acesta este şi motivul pentru care mai mulţi consilieri locali au considerat inoportun ca în Timişoara, un „templu” anticomunist, oraş din care a pornit Revoluţia Română din Decembrie 1989, să-i fie conferit titlul de cetăţean de onoare al oraşului unui membru din Comitetul Centeal al Partidului Comunist Român. Cel care a ridicat această problemă public, a fost consilierul PNŢCD, Flavius Boncea, care s-a şi abţinut de la vot în momentul în care proiectul a fost supus aprobării. „Nu cunosc activitatea ştiinţifică a domnului Anton, ca să mă pronunţ direct împotrivă, deşi până la urmă şi abţinerea este tot un vot împotrivă, dar eu am preferat să nu votez acest proiect de hotărâre, dat fiind faptul că domnul Anton a fost ales, în noiembrie 1989, în Comitetul Centra al PCR. Mi se pare anormal ca în Timişoara un fruntaş al Partidului Comunist să ajungă cetăţean de onoare”, a declarat Flavius Boncea.

La fel ca Boncea, consilierul independet Adrian Orza s-a abţinut de la vot, doar pentru că nu a vrut să voteze împotriva unui om decedat. „La intrare în oraş scrie că acesta este oraşul unde a început Revoluţia. Titlul de cetăţean de onoare este cel mai înalt elogiu pe care un oraş poate să îl acorde unei persoane. Nu am niciun fel de problemă cu activitatea ştiinţifică a domnului Anton, dar nu înseamnă că ea nu poate fi apreciată şi altfel. Titlul de cetăţean de onoare într-un oraş ca Timişoara ar trebui să reflecte inclusiv această latură de brand al României, de oraş al Revoluţiei anticomuniste. Practic, prin acest titlu recunoaştem că Revoluţia anticomunistă a fost înfrântă”, a declarat Adrian Orza. Singurul care a votat direct împotriva proiectului a fost consilierul liberal Ciprian Jichici. „Din punctul meu de vedere calitatea de membru în Comitetul Central al PCR a domnului Anton nu este compatibilă cu spiritul Timişoarei”, a declarat şi Ciprian Jichici.

Victimă a regimului, primarul susţine proiectul

În ciuda votului împotrivă a lui Jichici şi a abţinerilor altor câţiva consilieri, proiectul de conferire a titlului de cetăţean de onoare academicianului Ioan Anton, a fost aprobat. Primarul Nicolae Robu, cel care a iniţiat şi susţinut proiectul, susţinne că decizia nu este în contrast cu spiritul Timişoarei. „Eu consider că la 25 de ani de la Revoluţie putem să privim ce s-a întâmplat în timpul comunismului mai detaşat. Eu personal nu am motive de inhibiţii pentru că nu am fost un privilegiat la fostului regim. Dimpotrivă, tatăl meu a fost deţinut politic, eu nu am fost membru al PCR. Nici nu am fost lăsat în 1985 să mă prezint la un concurs de doctorat pentru că în dosarul meu apărea că tata a fost considerat duşman al regimului, dar consider că dincolo de funcţia ocupată în acel sistem de o persoană, este important ce a făcut  omul în acea funcţie, nu faptul în sine că a ocupat-o”, a spus Nicolae Robu, potrivit căruia din postura în care se afla, Ioan Anton nu a făcut nimic rău.

„Academicianul Ioan Anton a fost o personalitate a Universităţii Politehnica, a Timişoarei şi chiar a României. Din funcţiile pe care le-a ocupat, eu nu ştiu să fi făcut decât lucruri bune. Nimeni nu a putut să vină şi să prezinte lucruri rele şi am considerat că nu ar fi drept să nu îi recunoaştem meritele avute numai pentru faptul că a deţinut funcţii în vechiul sistem. Aşa au fost vremurile acelea: păcătoase, condamnabile. Şi o spun ca unul care a avut de suferit de pe urma fostului regim”, a mai declarat primarul Nicolae Robu.