De unde vine zacusca, una dintre cele mai populare mâncăruri din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zacusca întinsă pe pâine, cea mai iubită variantă de consum FOTO retetacalamama.ro
Zacusca întinsă pe pâine, cea mai iubită variantă de consum FOTO retetacalamama.ro

Conform tradiţiei româneşti, după recolta de toamnă unele familii pregătesc zacuscă şi o conservă în borcane sterilizate, pentru iarnă.

Zacusca se prepară din legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei. Se găseşte în mai multe ţări din Balcani, însă puţină lume şi-a pus problema de unde provine. Ei bine, după unele surse, zacusca este originară din Armenia, altele spun că vine din Georgia. De aici a pătruns mai întâi în Moldova, iar de aici în Transilvania. Zacusca se poate consuma pe pâine şi este făcută din diverse legume: vinete, gogoşari sau ardei roşii şi ceapă, pot fi adăugate însă şi roşii, ciuperci, morcovi sau dovlecei, dar şi condimente. 
 

„Conform tradiţiei româneşti, după recolta de toamnă unele familii pregătesc zacuscă şi o conservă în borcane sterilizate, pentru iarnă. Poate fi achiziţionată şi în magazine. Se consumă în special întinsă pe pâine”, conform Wikipedia.org.

Tot aici aflăm că “zacuscă” este un cuvânt de origine slavă, la origine având înţelesul de “gustare” sau “aperitiv”.

Rădăcina slavă a cuvântului (kus) înseamnă gustos, delicios sau a muşca!
 

Există numeroase varietăţi de zacuscă, în funcţie de ingredientele folosite: zacuscă de gogoşari, zacuscă de ciuperci, zacuscă de fasole, zacuscă de vinete etc.

Un preparat similar din Bulgaria se numeşte „luteniţa”, iar lipovenii au creat o reţetă autentică de zacuscă cu peşte.

Reţeta lui Uica Mihai

Bucătarul Uica Mihai a fost prezent la o ediţie a Festivalului Papricaşului cu 600 de kilograme de zacuscă. De la el am aflat şi o reţetă interesantă.

“Ardei, gogoşar, ceapă, vinete, bulion. De atunci fierb la ceaun în fiecare toamnă şi căpăcesc borcane fără număr. Cam trei mii de bucăţi. Şi ca să vă bag în priză, vă dau pe repede înainte o reţetă mai specială ca să vă bateţi capul.

Dă-i pe răzătoare trei kile de ceapă şi las-o la stors patru ore să nu mai rămână în ea pic de zeamă. 

Tot aşa să faci cu cinci kile de gogoşar şi cinci kile de ardei kapia.

Mai rade şi cinci kile de mere idem.

Acum coace pe plită cinsprezece kile de vinete, curăţă-le toacă-le şi lasă-le şi pe ele la stors cinci ore.

Schepsisul este să îţi rămână numai pulpa legumelor, fără pic de lichid.

Iar zemurile rămase le clocoteşti dimpreună mai adăugând ţelină, pătrunjel, morcov ras şi le pui în borcane ca să ai pentru încropit ciorbe apelpisite. Dacă n-ai ceaun mare cu fund gros, fură unul ori ia-l împrumut de la vecina cu ochi adumbriţi.

Căleşte ceapa şi merele dimpreună, într-un litru şi jumătate de ulei, adaugă ardeioasele, dă-i cu sare şi piper măcinat, într-o tigăiţă să ai înfierbântate trei linguri de boabe de piper, una de chimen şi una de boabe de coriandru. Adaugă-le în zacuscă.

Mai pune crenguţe de cimbru vreo două, zece foi de dafin, un pahar de vin alb dulce şi când începe să clocotească ceaunul rămâi de strajă lângă el un ceas încheiat amestecând cu osârdie. Adaugă acum vinetele şi mai o jumătate de ceas osteneşte cu linguroiul cel de lemn. Acuma adaugă trei litri de bulion gros şi dulce la gust, un păhărel de oţet de mere şi gata.

Mai fierbi la ceaun o jumătate de ceas şi când îţi iese uleiul deasupra fierturii să ai borcanele pregătite pentru căpăcit…”, a scris Uica Mihai pe blogul său.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite