De ce a fost carantinată Timişoara, deşi cifrele arată mai bine decât în noiembrie, când măsura nu a fost luată

De ce a fost carantinată Timişoara, deşi cifrele arată mai bine decât în noiembrie, când măsura nu a fost luată

Timişoara a intat în carantină de luni 8 martie, de la ora 00.00 FOTO Poliţia Română

Timişoara şi localităţile periurbane au intrat de luni în carantină pentru 14 zile. Decizia de carantinare a Timişoarei a fost luată după ce rata de infectare în oraş a ajuns la 7,49/mia de locuitori. În noiembrie 2020, când rata de infectare era de 8,30/mia de locuitori, carantina nu a fost considerată necesară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia de carantinare a Timişoarei începând cu data de 8 martie a fost luată sâmbătă, 6 martie 2021, de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, cu un vot majoritar „pentru”. Secretarul de stat Raed Arafat a explicat necesitatea intrării Timişoarei în carantină începând cu data de 8 martie invocând în primul rând incidenţa cazurilor la mia de locuitori, care a ajuns la 7,49.

„Aici este vorba în primul rând de incidenţă, dar nu numai, se iau în considerare mai mulţi factori, inclusiv impactul pe sistemul sanitar, dar şi alte aspecte, într-un punctaj făcut de INSP. La Timişoara, trebuia să se ia măsura carantinei, pentru că s-a ajuns la o rată de incidenţă de aproape 7,5 şi e o creştere continuă de la o zi la alta”, a explicat Raed Arafat, la Digi 24.

Incidenţa mai mare în noiembrie decât în martie

O simplă consultare a comunicatelor oficiale arată, însă, că în luna noiembrie 2020, a fost o perioadă în care incidenţa cazurilor la mia de locuitori a fost mai mare decât la data carantinării, ajungându-se, în noiembrie 2020, şi la o rată de 8,3 la mia de locuitori. Cu toate acestea, în noiembrie nu s-a considerat necesară măsura carantinării.

„Adevărul” a analizat şi alţi indicatori din cele două perioade cu rate de infectare mari. Astfel, au fost analizate cifrele comunicate de autorităţi pe durata a 10 zile în intervalul 13 – 21 noiembrie 2020 şi 25 februarie – 6 martie 2021.

Analiza cifrelor din cele două perioade arată că, în noiembrie 2020, când nu s-a considerat necesară carantina, deşi rata de infectare era peste 8, numărul cazurilor noi era mai mare, chiar dacă numărul testelor era sensibil mai mic. Practic, potrivit cifrelor oficiale communicate de autorităţi, în noiembrie, rata de pozitivare era de 17.02, în timp ce în cele 10 zile dinaintea instituirii carantinei, rata de pozitivare a fost de 15,37 la sută. Practic, în luna noiembrie, la 100 de teste, 17 erau pozitive, în timp ce în februarie, din 100 de teste, 15 sunt pozitive.

Mai mulţi morţi în noiembrie

Cifrele analizate de „Adevărul” mai arată că în noiembrie 2020, când nu a fost considerată necesară carantina, atât numărul mediu al persoanelor internate, cât şi numărul mediu al deceselor a fost mai mare decât în februarie-martie 2021, când a fost instituită carantina. Astfel, dacă în perioada 12-21 noiembrie, au fost internate, în medie, 412,6 persoane/zi, în perioada 25 februarie – 6 martie, în spitalele din Timiş, au fost internate în medie 372 de persoane/zi.

În privinţa deceselor, în 10 zile din noiembrie 2020 au murit, în medie, 7,2 persoane pe zi, în timp ce în 10 zile din februarie - martie 2021, au murit 5,4 persoane pe zi.

A crescut numărul pacienţilor de la ATI

Singurul indicator la care cifrele oficiale arată mai rău în perioada 25 februarie – 6 martie 2021 decât în perioada 13 – 21 noiembrie 2020 sunt cele de la ATI. Dacă în noiembrie media persoanelor internate la ATI era de  50,6 pacienţi/zi, în februarie-martie s-a ajuns la un număr de 55 pacienţi internaţi în fiecare zi la ATI.

Explicaţiile specialiştilor

Surse din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş au explicat că decizia de carantinare se ia pe baza unui punctaj acordat mai multor indicatori. Astfel, în grila INSP, rata de infectare are un anumit punctaj, dar, spre deosebire de luna noiembrie 2020, grila a fost modificată. Asta înseamnă că rata de infectare din februarie-martie 2021 cântăreşte mai mult, în decizia de carantinare, decât cântărea în noiembrie, punctajul acordat ratei de infectare fiind mai mare. 

Pe de altă parte, ceea ce nu se vede în cifrele oficiale comunicate de către autorităţi este starea pacienţilor care ajung în secţiile COVID. Potrivit medicului Dorel Săndesc, preşedinte al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, situaţia din spitalele COVID din Timiş este cea mai gravă de la începutul pandemiei pentru că, pe secţiile COVID, sunt pacienţi care ar avea nevoie de ATI, dar care nu au locuri.

„Nu putem spune decât că suntem în valul trei. Nu am avut o situaţie atât de gravă niciodată. Sunt mulţi bolnavi grav care nu sunt în ATI, dar aşteaptă pe alte secţii. La noi, suntem într-una din cele mai critice situaţii pentru că la început aveam deficit de paturi, dar nu aveam atâtea paturi. Acum, am extins numărul de paturi şi toate sunt ocupate cu cazuri critice. Este într-adevăr o situaţie critică, evidentă. Marea problemă este dacă trendul va creşte”, a declarat medicul Dorel Săndesc.

La rândul său, doctorul Virgil Musta a declarat că este tot mai mare numărul pacienţilor care ajung la spital cu forme severe.

„În ultimele 2 săptămâni ne-am confruntat cu un număr foarte mare de cazuri de îmbolnăviri COVID-19. Zilnic, se prezintă pentru evaluare aproape 100 de persoane. Din păcate, un procent mare dintre aceste persoane se prezintă foarte târziu pentru aceste evaluări, când deja au forme avansate de boală, multe sunt deja forme severe, cu afectare pulmonară peste 50%. Acestea necesită obligatoriu terapie cu oxigen cu debit mare”, a explicat doctorul Virgil Musta, pe grupul de Facebook City Doctors.

Doctorul Musta a spus că bătălia trebuie dusă pentru limitarea numărului de cazuri grave. „Pentru a evita situaţia dramatică în care persoanele în stare gravă să nu mai poată beneficia de tratamentul necesar, trebuie să oprim cumva numărul zilnic foarte mare de noi forme severe şi foarte severe!”, a arătat medicul timişorean.

Cum poate fi limitat numărul cazurilor grave

Doctorul Virgil Musta a explicat că limitarea numărului da cazuri grave se poate face prin două metode. „Prima şi cea mai de dorit soluţie este aceea de a avea un număr cât mai mic de noi infectări şi, automat, un număr în scădere de forme grave. Acest lucru presupune respectarea în continuare, dar cu stricteţe, a regulilor de protecţie, pe care deja le cunoasteţi: purtarea măştii, distanţarea şi igiena mâinilor.

Nimic nou aici, doar să nu lăsaţi încă “garda” jos, în nici un moment! Cu toate neplăcerile foarte frustrante pentru oricare dintre noi, rămâne soluţia cea mai bună, împreună cu vaccinarea, pentru a evita ceva care poate deveni un coşmar”, a arătat doctorul Musta.

A doua soluţie pentru limitarea numărului de cazuri grave, susţine doctorul Musta, este următoarea:  „Dacă aveţi simptome, testaţi-vă pentru a depista din timp boala, ţineţi permanent legătura cu medicul de familie pentru a vă îndruma, iar dacă simptomele evoluează, mergeţi cât mai repede la spital pentru o evaluare!”.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Zoltán Németh, prefectul de Timiş: În supermarketuri şi la terase nu se respectă regulile şi nici nu se poartă masca corect

Dominic Fritz, contre cu preşedintele CJ Timiş: Alin Nica fabulează despre o posibilă decizie a primarului Timişoarei de a forţa carantina

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările