Cum se „strânge cureaua” în şcoli după creşterea salariilor. Şef de inspectorat: „Măsurile nu produc efecte negative”

Cum se „strânge cureaua” în şcoli după creşterea salariilor. Şef de inspectorat: „Măsurile nu produc efecte negative”

Directorii de şcoli trebuie să găsească soluţii pentru a face economii după creşterea salariilor FOTO Eduard Enea

Sindicaliştii din învăţământ intenţionează să picheteze sediul Inspectoratului Şcolar Timiş după ce, în urma majorărilor salariale din sistem, directorilor de şcoli li s-a cerut să facă economii. Şefa ISJ Timiş, Aura Danielescu, susţine că sindicaliştii ar trebui să vadă întâi care sunt soluţiile, acestea fiind unele blânde.

Majorările salariale din învăţământ, insuficienţa banilor, care a dus în situaţia ca unora dintre profesori să nu le poată fi plătite contribuţiile sociale, şi  o serie de măsuri dispuse de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Timiş au dus la tensiuni fără precedent între unii dintre directorii de şcoli şi inspectoratul şcolar.

Nici nu ştiţi ce presiune se face asupra noastră de către doamna inspector general, cât de mult ne ameninţă. Ne trimite mesaje şi la două noaptea şi vrea ca până a doua zi la prânz să se rezolve. Ne terorizează. Numai astăzi ne-a trimis  18 mesaje până la această oră, deci sigur vor mai urma şi alte mesaje. Ea trebuie să găsească soluţii, nu noi”, s-a plâns un director, care a pus la dispoziţia ziarului şi un email de miercurea trecută în care şefa Inspectoratului Şcolar Timiş, Aura Danielescu, le aminteşte directorilor că „ori de câte ori s-au mărit salariile am fost nevoiţi cu toţii să «strângem cât putem şi de pe unde putem»”.

În acelaşi mesaj, şefa ISJ Timiş le prezintă directorilor o situaţie de la nivelul judeţului Timiş, transmiţându-le directorilor că „bugetul nu va fi ajustat decât în situaţii excepţionale, bine argumentate şi după ce dovedim că am luat măsurile legale pentru încadrarea în costul standard”.

Sumele, ce e posibil să ne fie repartizate ( în trimestrul IV), vor fi foarte mici şi nu vor acoperi deficitul judeţului Timiş”, i-a avertizat Aura Danielescu pe directori, cărora le-a transmis că Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar s-au „scuturat” de responsabilităţi, repartizând banii după costul standard, aşa rău dimensionat cum este el. „Responsabilitatea a ajuns deci, la dumneavoastră! Să nu uitaţi că am insistat de multe ori asupra faptului că aţi preluat funcţia, cu bune şi rele. Acum, veţi simţi partea mai puţin bună”, le-a mai transmis Aura Danielescu directorilor.

Şedinţe cu directorii

La nivelul Inspectoratului Şcolar Timiş a fost întocmit şi un grup de lucru, iar începând de luni directorii de şcoli au fost invitaţi pentru a-şi prezenta situaţia financiară şi pentru a găsi, împreună cu inspectoratul, soluţii pentru a face economii.

Miercuri noaptea, inspectorul şcolar general al judeţului Timiş, Aura Danielescu, a transmis un comunicat de presă în care a prezentat concluziile discuţiilor avute luni, marţi şi miercuri cu directorii de şcoli. Inspectoratul Şcolar scoate la iveală situaţii grave, inclusiv cazuri în care directorii au raportat deficit de aproape două milioane de lei, având în realitate un excedent bugetar. Redăm mai jos concluziile discuţiilor cu directorii, transmise de inspectorat:

- datele comunicate de şcoli, în ceea ce priveşte necesarul de salarii lunar/trimestrial/anual, prin semnătura directorilor, în cea mai mare parte nu au reflectat realitatea: (există situaţii în care şcolile au raportat pe 2018 un deficit de peste 1 700 000 lei şi în realitate, şcoala are un excedent). Deşi aceste raportări periodice permit o marjă de eroare, erorile au fost de peste 60% în sus sau jos, în unele cazuri, fapt ce a determinat ca judeţul Timiş să nu poată avea şi transmite, o situaţie reală a deficitului de sume necesar acoperirii salariilor pe 2018. 

- s-a atras atenţia asupra acestei situaţii create, a faptului că starea de panică a putut să plece de la dezinformare şi că e firesc ca o dată cu majorarea salarială la funcţiile de director şi nu numai, să existe o responsabilizare suplimentară a acestora în exercitarea funcţiei de director pe care o ocupă;

- s-a solicitat, prin Grupul de lucru constituit la nivel de ISJ pentru a „audita” unităţile de învăţământ şi a desprinde cauze, efecte ce generează neîncadrarea în cost, identificarea, de către directori a cauzelor şi în acelaşi timp, propunerea unor măsuri, analizate în prealabil în Consiliile de administraţie ale şcolilor, în scopul reducerii deficitului de cost standard, raportat la necesarul de salarii;

- s-au purtat discuţii, pe grupuri relativ mici, cu directorii instituţiilor, s-au ascultat puncte de vedere şi s-au analizat situaţiile descrise, punctându-se câteva situaţii cu impact mic asupra activităţii din şcoli, situaţii ce nu au fost valorificate sau reduse pentru a se diminua deficitul. Sunt şcoli ce nu au reuşit nici fundamentarea pentru cost standard să o facă corespunzător, unitatea de învăţământ pierzând şi sume de bani cuvenite, legal. Şi toate acestea din greşeli ce puteau fi evitate.

- li s-a solicitat directorilor de şcoală ( discuţiile au fost înregistrate) să evite complet să creeze stări de panică în rândul colegilor şi să analizeze situaţia, punctual, încercând, în limita posibilităţilor să realizeze un management strategic centrat pe folosirea judicioasă a tuturor resurselor şi încercarea încadrării, pe cât posibil în sumele repartizate în buget, corespunzătoare numărului de elevi. 

- după vechiul şi rezistentul obicei al românilor de a transmite din interiorul unei organizaţii date ce ar trebui să fie confidenţiale, unii dintre colegi, îndreptăţiţi, probabil, au apelat la sindicat, determinând luarea unei poziţii a acestora vis-a-vis de faptul că nu se reuşeşte asigurarea salariilor decât prin identificarea unor măsuri.

- s-a interzis efectiv propunerea unor măsuri ce pot afecta personalul didactic/nedidactic/didactic auxiliar, respectiv pierderea unui loc de muncă. Cu toate acestea, directorul are şi poartă responsabilitatea identificării unor soluţii optime şi oportune. Aproape în fiecare şcoală există o astfel de posibilitate. De-a lungul anilor, când salariile nu produceau un deficit atât de mare, s-au suplimentat posturi, s-au creat locuri de muncă, fără a se ţine întotdeauna cont de dimensiunea unei şcoli, de faptul că în timp, numărul elevilor s-a diminuat, natalitatea a scăzut, posturile au fost menţinute la aceeaşi capacitate.

Aura Danielescu a făcut publice şi propunerile de soluţii identificate în urma discuţiilor cu directorii de şcoli:

s-au propus ca şi măsuri, acolo unde deficitul înregistrează câteva miliarde pe an, reducerea la minim a numărului disciplinelor opţionale (acestea, de foarte multe ori, au fost alese nu ca opţiune a copiilor şi părinţilor, ci pentru a închega o catedră de 18 ore la o anumită disciplină şi în mod sigur, copiii nu îşi doresc un număr maxim de ore pe săptămână, prin majorarea opţionalelor), pentru 2018-2019 (din septembrie), fără a fi afectate cadrele didactice titulare;

- s-au propus măsuri de diminuare a fracţiunilor de normă ( spre exemplu laborant , pentru că şcolile respective nici nu au laborator şi persoana care ocupa funcţia mai deţine o normă întreagă, fără această fracţiune);

- s-au propus măsuri de blocare ( prin OUG 90/2017 nu se pot debloca decât 1/2 din posturile nedidactice şi didactice auxiliare ce se vacantează) temporară, fără a se pierde normele a unor posturi vacante ( nu sunt oameni pe ele) de muncitori de întreţinere, îngrijitori, astfel încât să se poată realiza o diminuare a deficitului de cost. Există şcoli ce au puţin peste 100 elevi şi 10 posturi pe nedidactic ocupate, dar, există şi situaţii în care, personalul nedidactic este insuficient.

- s-a renunţat, acolo unde nu există posibilitatea luării niciunei măsuri şi deficitul este exagerat, la degrevarea temporară a directorului de grădiniţă. Ani la rând au fost degrevate şi spre deosebire de profesori, dumnealor nu au avut nicio oră în obligaţia de predare;

- s-au comasat unele clase cu efective mici de elevi, astfel încât, din 2 clase cu 27 elevi în ambele, să rămână 1 clasă cu 27 elevi, fără a afecta titularii din şcoli;

- s-au solicitat şi doar în puţine cazuri, deşi există posibilitatea în mai multe unităţi de învăţământ, să se finanţeze de la venituri proprii unele posturi de la nedidactic ( avem şcoli cu hectare întregi de pământ, cu fond de vânătoare şi care desfăşoară activităţi aducătoare de venituri suplimentare);

- s-a recalculat deficitul şi surprizele constatate au fost enorme: şcoli cu deficit mic au ajuns acum să schimbe propria declaraţie şi sumele au fost total diferite şi invers; 

- externalizarea unor servicii, prin preluarea acestora de către partenerii noştri din UAT-uri, la personalul nedidactic.

Aura Danielescu a declarat că, în mod sigur, se pot identifica multe soluţii, „cele propuse de şcoli sunt minime şi nu produc efecte negative, nejustificând reacţia promptă a sindicatelor (n.r. care ameninţă cu pichetarea inspectoratului şcolar)”. „Sigur, dumnealor (n.r. liderii de sindicat) sunt îndreptăţiţi şi obligaţi să-şi apere membri, însă, înainte de a avea reacţii, trebuie să se asigure că informaţiile sunt fundamentate. Nu putem face public la acest moment, deficitul înregistrat de judeţ, înainte de propunerea unor măsuri, cu raportare la ceea ce au declarat în ianuarie şi cu ceea ce a rezultat după identificarea măsurilor, pentru că nu am finalizat ierarhizarea pe categoriile care ne interesează, însă, vom veni spre cei interesaţi cu aceste date. Cele mai multe şcoli, la propunerea unor măsuri, deşi au un deficit foarte mare, au trecut «nu e cazul» sau sunt propuse măsuri nefezabile: reducem deficitul prin acţiuni de diminuare a abandonului şcolar, revenirea claselor de la Colegii la şcolile gimnaziale, etc..”, a mai transmis Aura Danielescu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: