Cum şi-a propus gigantul rus Gazprom să cucerească vestul României: Vor fi investiţi peste 600 de milioane de euro

Cum şi-a propus gigantul rus Gazprom să cucerească vestul României: Vor fi investiţi peste 600 de milioane de euro

Ruşii de la Gazprom au planuri mari în Banat

Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus, prin NIS Petrol, subsidiara din Serbia, a stabilit un plan de bătaie pe termen lung în judeţul Timiş.

Ştiri pe aceeaşi temă

După câţiva ani în care a tatonat terenul în Timişoara şi în toată zona de vest a României, gigantul petrolier rus Gazprom a decis strategia de dezvoltare: patru perimetre în judeţul Timiş (Biled, Periam, Jimbolia şi Crai Nou), care vizează exclusiv resurse convenţionale - ţiţei şi gaze naturale, legarea întregii zone de rafinăria de la Pancevo, construirea de oleoducte şi depozite de combustibil, şi nu în cele din urmă, lărgirea numărului de benzinării Gazprom. 
 
Compania  NIS Petrol din Serbia, din care Gazprom are 56,16 la sută, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor de la Periam şi Biled, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere în bazinul Panoniei. 
 
„Ne axăm pe explorarea, dezvoltarea şi producţia convenţională de petrol, acesta fiind şi scopul prezenţei noastre pe piaţa din România. Modernizarea rafinăriei de la Pancevo reprezintă motivul principal al interesului nostru în perimetrele petroliere din vestul ţării, aflate în apropierea graniţei cu Serbia”, a declarat Vadim Smirnov, director general NIS Petrol România.
 
NIS este interesată doar de resurse convenţionale
 
În 2011, NIS Petrol şi compania canadiană East West Petroleum au semnat un acord pentru perimetrele de la Periam şi Biled. A fost câştigată prin ofertă publică. În baza acestui acord, companiei NIS Petrol revine statutul de operator cu 85 la sută, restul de participaţie de 15 la sută revenind canadienilor de la EWP. 

„Descoperirea de noi zăcăminte de ţiţei va însemna, practic, dezvoltarea industriei petroliere în regiune şi, implicit, noi locuri de muncă pentru populaţia locală, precum şi mai multe şanse de dezvoltare pentru comunităţile din judeţ”, a explicat Mikhail Danilin, director executiv NIS Petrol. 


 
Operaţiunile NIS de la Periam şi Biled vizează exclusiv resurse convenţionale –ţiţeiul, în timp ce resursele neconvenţionale, precum gazele de şist, nu reprezintă obiectivul de activitate al companiei.
 
„Nu creştem trandafiri, miroase a ţiţei cu ce lucrăm. Dar nu ne interesează gazele de şist. În primul rând pentru că în zona noastră nici nu există şi dacă ar exista ar costa foarte mult exploatarea şi nu ar fi rentabil. Noi nu aruncăm cu banii. Nu ne interesează gazele de şist. Căutăm zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Noi vrem să investim 600 de milioane de euro în România. Ridicarea unei sonde costă trei-patru milioane de euro”, a mai spus Smirnov.


 
În perimetrul de la Crai Nou, operatori sunt cei de la compania irlandeză Moesia, care împarte însă la egalitate, 50-50, procentele cu NIS Petrol. 
 
Petrolul de la Jimbolia
 
Prima activitate a celor de la Gazprom Neft din judeţul Timiş este cea de la Jimbolia. Ruşii au început activitatea în zonă încă din 2011, când au fost ridicate câteva sonde pentru prospecţiuni. NIS Petrol are o participaţie de 51% în acest perimetru, Zeta Petroleum deţine 39%, iar Armax Gaz, 10%.

Înainte de începerea testelor, se ştia de existanţa în subteran, pe o suprafaţă de 23,9 kilometri, o rezervă de ţiţei între 1,3 şi 6 milioane de barili. După mai bine de doi ani de prospecţiuni, compania Zeta Petroleum, partenerii ruşilor de la Gazprom, au anunţat primele rezultate oficiale. În timpul testelor, producţia maxima de ţitei a fost de 24 de barili pe zi, iar cea de gaze de 22.248 de metri cubi pe zi. 


 
„La Jimbolia au fost probleme cu dioxidul de carbon. Ne aşteptam să fie mai scăzut acest procentaj. Am şi părăsit o sondă din această cază. Acum forăm la adâncimi mai mici, o luăm mai uşor. Extracţiile de ţiţei şi gaze de la Jimbolia nu a început încă”, a declarat Mikhail Danilin.
 
Zăcăminte abandonate de Petrom   
 
Cele două zăcăminte de la Jimbolia Veche şi Jimbolia Vest au fost descoperite de Petrom în 1983, dar au fost abandonate în 2002. Cei de la Zeta au concesionat terenurile pentru a începe scoaterea la suprafaţă a aurului negru. Bogăţia este împărţită cu vecinii sârbi din localitatea Srbska Crna, unde NIS Petrol lucrează la exploatare de aproape 20 de ani.  Odată cu punerea în funcţiune a exploatării, cei din Jimbolia speră că se vor crea locuri de muncă, iar bugetul local se va îmbogăţi de pe urma taxelor plătite de cele trei companii. 
 
"Avem un mare respect pentru mediu"
 
Locuitorii din Banloc, Livezile şi Partoş, de la aproximativ 50 de kilometri de Timişoara, au aflat că gigantul petrolier rus Gazprom intenţionează să construiască în zona lor un oleoduct şi un depozit de combustibili.  Mai multe ONG-uri pentru protecţia mediului au intrat pe fir şi s-au alarmat, pe motiv că acolo se află o rezervaţie naturală protejată. Acesta se află chiar pe lista siturilor Natura 2000.
 
„Operaţiunile noastre respectă în totalitate cerinţele de mediu şi de siguranţă a populaţei. Noi vom respecta natura şi toate legile din România. Avem un mare respoct pentru natură şi vom ţine cont de părarea ecologiştilor. Dacă se dovedeşte că prin activitatea noastră se pune ceva în pericol mai bine renunţăm şi ne reorientăm. Oricum, nu se va construi acel oleoduct care să lege Pancevo mai devreme de un an şi jumătate”, a mai spus Danilin. 

Gazprom Neft avea intenţia să construiască pe platforma Solventul din Timişoara mai multe depozite de ţiţei şi gaz, de unde urmau să fie alimentate staţii de benzină din România şi Serbia.


 
Valoarea proiectului de la Solventul era, în 2011, de aproximativ 20 de milioane de euro, însă totul a fost sistat din cauza litigiilor şi proceselor între Valkiria, proprietara terenului, şi mai multe societăţi comerciale care s-au ocupat de tăierea fierului vechi.  Deocamdată totul a rămas în “stand-by”, însă ruşii s-au apucat să caute soluţii alternative.
 
Benzinării în zona de vest

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezenţa şi în sectorul de vânzări şi distribuţie de produse petroliere. În România există deja 17 staţii de carburanţi.  Zona de vest stă cel mai bine în ce priveşte benzinăriile Gazprom. În judeţul Timiş sunt deja trei pompe, în judeţul Arad patru, în Bihor alte trei. Mai sunt trei în Sibiu, alte două pe autostrada Bucureşti-Piteşti, un pe şoseaua de centură a Bucureştiului şi o pompă lângă Buzău. 


 
Gazprom vrea să investeasca până în 2015 câteva sute de milioane de euro în România. “Noi nu suntem alergători de cursă lungă, ci maratonişti. Nu vrem să plecăm în doi-trei ani, ci avem planuri strategice de dezvoltare pe termen lung”, a mai spus Vadim Smirnov.
 
Compania rusească Gazprom Neft deţine 56,16 la sută din capitaulul social al NIS, în timp de 29,87 la sută din acţiuni sunt deţinute de statul sârb. Participaţiile rămase sunt deţinute de cetăţeni, angajaţi şi alţi acţionari minoritari.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: