Cum s-a transformat numele oraşului: De la Temesvár, trecând prin Demeşvar, Temeswar şi Темишвар, până la Timişoara

Cum s-a transformat numele oraşului: De la Temesvár, trecând prin Demeşvar, Temeswar şi Темишвар, până la Timişoara

Timişoara s-a numit Demeşvar în timpul Vilayetului Otoman Foto: art-hystoria.blogspot.ro

Timişoara, al trelea oraş ca marime din România (după Bucureşti şi Cluj), şi-a schimbat de-a lungul timpului numele în funcţie de administraţie

Prima atestare documentară a Timişoarei a fost dezbătută mult în ultimul secol. Unii istorici susţineau anul 1212, însă cei mai mulţi sunt de acord cu anul 1266, când s-a emis documentul Regelui Ştefan, care menţionează Cetatea "Tymes" alături de alte aşezări şi domenii feudale din comitatele bănăţene. Tânărul rege al Ungariei, donează pământul numit Rety al cetăţii Timiş, către comitele Parabuch. 
 
Temesvár, în traducerea din limba maghiară “Cetatea de pe Timiş”, vine de la râul Timiş (trecând actualmente la sud de oraş), deşi era pe apa Begăi. Cele două râuri nu îşi aveau o albie precisă, ci în multe locuri se împreunau, dând naştere la mlaştini, ramificaţii de ape, ţinuturi inundate şi insule. 
 
După alungarea tătarilor, regele Bela IV a ridicat aici o cetate, însă adevărata înflorire va începe o dată cu Carol Robert de Anjou, care, în 1316 mută capitala Ungariei la Timişoara. 
 
Oraşul avea şi un nume latin, Temesvariensis, ori Temeswar (war este sufixul maghiar vár scris în limba latină). 
 
Demeşvar pentru aproape 200 de ani
 
Începând 1552 oraşul îşi schimbă componenţa etnică, după ce otomanii cuceresc Banatul. Cetatea este pupulată cu musulmani, iar timp de aproape 200 de ani se va numi Demeşvar, folosind grafia arabă.
 
În 1716, Banatul este eliberat de trupele conduse de prinţul Eugeniu de Savoya, astfel că începe epocă habsburgică la Timişoara. 
 
Germanii au numit oraşul Temeschburg, denumire care datează însă din 1396. Autorităţile imperaiel habsburgice au folosit şi Temeschwar, cât şi Temeswar, denumire care s-a încetăţenit în uzul curent, care reprezintă germanizarea numelui maghiar Temesvár. Odată cu colonizarea şvabilor se schimbă di nou structura etnică a populaţie.
 
Темишвар/Temišvar în limba sârbă
 
În 1781 Timişoara devine oraş liber regesc, în urma revoluţiei din 1848 (înăbuşită prin intervenţia trupelor impreiale şi cele ale Rusiei Ţariste), Ungaria a fost pusă sub o administraţie militară, unele provincii intrând ca domenii ale coroanei Casei de Habsburg. Printre ele şi nou-înfiinţata provincie Voivodina sârbească şi Banatului Timişan cu reşedinţa la Timişoara.
 
Important de reţinut numele oraşului şi în limba sârbă Темишвар/Temišvar, în timp ce bulgarii bănăţeni îi spus Timišvár.
 
În perioada 1860-1918 Timişoara va face parte din nou din regatul Ungar, astfel că până la Unirea Banatului cu România numele oficial al oraşului este Temesvár. 
În urma câştigării războiului de către puterile aliate, în 3 august 1919 intrau în Timişoara primele unităţi ale armatei române. De la instalarea adminsitraţiei române numele oraşului devine cel actual: Timişoara. 
 
O istorie multiculturală
 
Astăzi, oraşul binecunoscut pentru numersoasele naţionalităţi care au convieţuit aici de-a lungul istoriei, are la cele mai importante intrări, începând din vara anului trecut, panouri în patru limbi istorice: Timişoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар.   
 
Dacă în 1910, din cei 74.003 locuitori, 32.963 erau germani, 28.645 maghiari, 7.593 români şi 3.490 de sârbi (alături de aproximativ 7.000 de evrei), astăzi, din cei peste 300.000 de locuitori, în proporţie de peste 85 la sută sunt români.   

De altfel, multiculturalitatea oraşului este una din cărţile de vizită cu care Timişoara candidează pentru Capitala Culturală Europeană.  
 
Chiar dacă de-a lungul anilor au avut loc numeroase modificări demografice, în Timişoara au trăit în armonie peste 20 de etni: printre care români, germani, maghiari, sârbi, evrei, bulgari, ucrainieni, slovaci, ţigani, croaţi, turci, tătari, armeni, francezi sau mai nou italieni şi arabi, au creat un mic Eldorado, iar capitala Banatului doreşte să rămână un model de convieţuire pentru întreaga Europă.   
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: