Cum îşi justifică judecătorii decizia de condamnare a fostului primar Gheorghe Ciuhandu, achitat în primă instanţă

Cum îşi justifică judecătorii decizia de condamnare a fostului primar Gheorghe Ciuhandu, achitat în primă instanţă

Fostul primar al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare

Curtea de Apel Timişoara a motivat sentinţa prin care fostul primar al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu şi alte patru persoane, au fost condamnate definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul finanţării echipei de fotbal Poli, din perioada în care clubul era patronat de Marian Iancu.

Judecătorii Curţii de Apel Timişoara şi-au motivat decizia prin care Gheoghe Ciuhandu (fostul primar al Timişoarei),  Ioan Cojocari (fostul secretar al Primăriei Timişoara), Smaranda Haracicu (fostă directoare economică),  Violetei Mihalache (fostă directoare a Direcţiei de Comunicare) au fost condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare şi plata prejudiciului în valoare de 27.000.000 de lei, cu dobânzi şi penalităţi. Dintre cei patru condamnaţi, în primă instanţă a primit pedeapsă doar Ioan Cojocari, restul fiind achitaţi.

Sentinţa în cazul lui Ciuhandu, Haracicu şi Mihalache a fost schimbată la Curtea de Apel. Judecătorii de aici au arătat că instanţa de fond a greşit atunci când a reţinut că „în cazul de speţă Consiliul Local a avut calitatea de iniţiator de proiect şi a lucrat, prin intermediul celor două comisii, ( ajutate de aparatul administrativ al primăriei) în elaborarea proiectului de hotărâre şi a  modalităţii de  învestire a plenului”.

Paşii deciziei de finanţare a echipei de fotbal

Sentinţa finală din dosarul „Poli” scoate la iveală modul în care a fost plănuită finanţarea echipei patronate de Marian Iancu şi cum a fost pusă ea în practică. Astfel, la nivelul Primăriei Timişoara, la începutul lunii martie 2008, a fost constituită o comisie de negociere formată din cinci consilieri locali şi trei angajaţi ai Primăriei Timişoara. Din comisie făcea parte şi secretarul Primăriei Timişoara Ioan Cojocari.

Judecătorii au arătat că, deşi membrii comisiei de negociere, cu excepţia lui Ioan Cojocari, mare susţinător al acordării finanţării, nu au fost de acord cu finanţarea firmei patronate de Marian Iancu şi, deşi auditul financiar la care a fost supusă firma patronată de Marian Iancu avea datorii de peste 40 de milioane de lei, primarul Gheorghe Ciuhandu a iniţiat un proiect de hotărâre pentru asocierea cu firma lui Marian Iancu chiar în ziua în care la Primăria Timişoara a fost înregistrată cererea venită din partea firmei patronate de Marian Iancu. În aceeaşi zi, Ciuhandu a convocat Consiliul Local în şedinţă extraordinară pentru aprobarea asocierii şi a finanţării cu suma de nouă milioane de lei anual pentru o perioadă de trei ani.

Semnarea  referatului de  primarul Gheorghe Ciuhandu, care ulterior a condus la încheierea documentului intitulat «Contract de asociere», nu dă loc la interpretări în sensul că acest act nu ar reflecta exercitarea dreptului  de iniţiativă  normativă a primarului, iar prin semnarea în continuare a aceluiaşi referat de inculpata Mihalache Violeta din partea Direcţiei de Comunicare, de inculpata Haracicu Smaranda din partea Direcţiei Economice, este de necontestat că şi aceste inculpate şi-au asumat răspunderea pentru cele inserate, concluzionând că toate aceste persoane au fost iniţiatoarele finanţării, neputându-se prevala de situaţia de fapt prezentată că acest referat preia în totalitate propunerea şi clauzele rezultate din adresa comisiei constituită în baza H.C.L. nr.  445/27.11.2007”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Acelaşi document mai arată că „deşi este adevărat că  în referat s-au  preluat  concluziile rezultate din lucrările comisiei instituită prin HCL445/2007, răspunzători de conţinutul acestuia se fac semnatarii, ca factori decizionali”. Printre semnatarii referatului, pe lângă primarul şi cele două directoare este şi şefa Serviciului Juridic de la vremea respectivă, care nu are, însă, nicio calitate în dosar.

Ilegalităţile reţinute de judecători

Magistraţii care au pronunţat decizia de condamnare în dosarul „Poli” arată că asocierea dintre Consiliul Local şi clubul de fotbal patronat de Marian Iancu a fost realizată cu „încălcarea Legii nr. 69 din 28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului, care permite  finanţarea de la bugetele locale a  programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică, condiţie neîntrunită de Politehnica Timişoara & Invest S.A., precum şi prin prisma faptului că s-a ignorat că societatea comercială  înregistra  datorii putându-se previziona că sumele de bani  acordate de autoritatea locală nu vor fi utilizate potrivit scopului , fiind evident că finanţarea nu avea scopul prevăzut în proiectul de hotărâre, ci acela de a asigura un folos necuvenit firmei private prin înlăturarea obligativităţii plăţii datoriilor pe care le avea”.

Judecătorii au mai arătat că hotârârea de Consiliu Local a fost ilegală şi prin faptul că „au fost angajate cheltuieli anterior aprobării bugetului local”. De asemenea, judecătorii au mai arătat că, deşi obiectivele prevăzute în contractul dintre Consiliul Local şi firma lui Marian Iancu nu au fost îndeplinite, Primăria Timişoara a continuat să finanţeze clubul. „Faptul că intenţia reală a fost în fapt aceea de acordare a sumei de 9.000.000 lei anual, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi fără a ţine cont de prevederile contractuale, este dată de împrejurarea că în anul 2009 nici nu a fost „discutată”, analiza efectuată cu privire la îndeplinirea obligaţiilor şi performanţele realizate. Cu toate acestea, în procesul verbal încheiat în data de 10.02.2010, Comisia de analiză a considerat îndeplinite toate obligaţiile fără a menţiona niciun fel de amendamente, deşi situaţia era nereală, ceea ce trebuia să conducă la propunerea de încetare a contractului, conform clauzelor contractuale”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Judecători: fotbalul nu e activitate de interes public

Potrivit judecătorilor care l-au condamnat pe Ciuhandu, „interesul public local, invocat în situaţia expusă, nu se regăseşte în cazul de speţă, deoarece există legislaţie specială care defineşte în mod expres serviciile publice comunitare de interes public local, cum ar fi: transport public, apă, canalizare, energie termică, etc, în niciun caz activităţile sportive”. Judecătoriii au mai arătat că „sportul de performanţă nu se substituie noţiunilor de proiecte, serviciu, lucrare sau acţiune de interes public, chiar dacă se înregistrează un larg interes în acest domeniu”. Magistraţii au arătat că, prin lege, sportul este activitate de interes naţional, ce poate fi susţinut financiar printr-o legislaţie specifică, încălcată în acest caz.

Cum a fost demolată apărarea lui Ciuhandu

Magistraţii Curţii de Apel Timişoara au arătat că apărarea lui Gheorghe Ciuhandu, potrivit căruia hotărârea este legală pentru că nu a fost atacată de Prefectură în contencios administrativ nu stă în picioare pentru că „lipsa atacării la instanţa de contencios administrativ nu conferă legalitate acestei hotărâri, căci omisiunea atacării în contencios nu poate justifica comiterea unei fapte penale”.

Curtea de Apel Timişoara a mai arătat că „omisiunea constatării de către auditorii Camerei de Conturi a nelegalităţii Contractului de asociere şi a efectuării unor plăţi nelegale pe baza acestui contract în perioada 2008-2010 din bugetul municipiului Timişoara către Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA, precum şi neatacarea în contencios administrativ a actelor administrative emise, nu exclude răspunderea penală a inculpaţilor Ciuhandu Gheorghe Coriolan, Cojocari Ioan, Mihalache Violeta şi Haracicu Smaranda”.

Circumstanţă atenuantă: lipsa de diligenţă a consilierilor locali

Magistraţii care au pronunţat sentinţa finală în dosarul „Poli” le-au găsit şi circumstanţe atenuante inculpaţilor. Lipsa de diligenţă a consilierilor locali este una dintre circumstanţele atenuante. „Producerea prejudiciului de 27 000 0000 lei  a fost posibilă şi prin  lipsa de diligenţă a consilierilor locali, care aveau posibilitatea de a solicita lămuriri suplimentare în condiţiile în care au luat la  cunoştinţă de riscurile de nesolvabilitate a clubului”, se arată în sentinţa judecătorilor.

Tot ca circumstanţă atenuantă a fost reţinut şi „faptul că a existat o situaţie similară preexistentă la nivelul altor primării din ţară, iar inculpaţii au realizat, pe parcursul derulării contractului, demersuri legate de obţinerea punctului de vedere al Curţii de Conturi faţă de legalitatea acestor acte”. „Mai mult decât atât, Curtea nu poate să nu remarce faptul că în cauză au fost efectuate de către Curtea de Conturi controale în ceea ce priveşte contractul încheiat, controale ce nu au apreciat ca fiind nereguli şi abia ulterior au fost descoperite neregulile atât de la momentul încheierii contractului cât şi cele ulterioare legate de finanţare, nereguli care dacă ar fi fost observate încă de la primul control ar fi avut posibilitatea stopării finanţării nelegale, sau cel puţin ar fi atras atenţia celor implicaţi asupra modului de derulare a finanţării”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara, care este definitivă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: