Cum a intrat politica în bisericile din Timiş. Preasfinţitul Paisie, „apostol” al PSD. Preafericitul, cetăţean de onoare al judeţului

Prea Sfinţitul Paisie Lugojanu a ţinut un discurs la conferinţa în care a fost ales actualul preşedinte al PSD Timiş Foto pressalert.ro

Indiferent de culoarea pe care o au, liderii partidelor politice din Timiş au încercat să aibă o bună relaţie cu liderii religioşi, indiferent de cultul pe care îl reprezintă. Există şi excepţii în care relaţiile au la bază sprijinul reciproc pentru creşterea în credinţă, dar în cele mai multe cazuri „iubirea” este una din interes: politicienii finanţează bisericile contra facilitării accesului la alegătorii evlavioşi.

„Vă îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul acesa este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului”.

Aşa sună unul din versetele Sfintei Scripturi care vorbeşte despre relaţia pe care credincioşii trebuie să o aibă cu cei „înălţaţi în dregătorii”. De aici, s-a ajuns, însă, ca oamenii Bisericii să se implice activ în politică, iar ecuaţia este foarte simplă. Liderii religioşi sunt interesaţi să aibă acces la liderii politici pentru a beneficia de finanţarea bisericilor sau a proiectelor pe care le au, iar politicienii sunt interesaţi să aibă acces la o masă cât mai mare de alegători. Prin intermediul Bisericii, care se bucură de o încredere semnificativă, acest lucru este garantat.

Preasfinţitul (PS), la şdinţa PSD

Unul din cei mai evlavioşi lideri politici din Timiş este preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin. Chiar în şedinţa de Consiliu Judeţean de săptămâna aceasta, Titu Bojin a propus acordarea titlului de cetăţean de onare al judeţului Timiş Patriarhului Daniel. Decizia a fost amânată pentru că Sfântul Sinod nu şi-a dat încă acordul în scris pe această problemă.

Întrebat, însă, care sunt motivele pentru care Preafericitul Daniel este propus pentru titlul de cetăţean de onoare al judeţului Timiş, Titu Bojin a dat un răspuns greu de descifrat. „În primul rând motive foarte serioase pentru că avem posibilitatea ca întradevăr meritele unor cetăţeni, aşa cum spune şi titlul, de onoare, să fie evidenţiate, să fie sprijinite şi dacă vreţi să fie acordate celor care le merită. Avem o seamă de oameni extraordinari în judeţul Timiş, cultură, artă, religie”, a declarat Titu Bojin.

De altfel, preţuirea lui Bojin faţă de oamenii Bisericii s-a văzut şi în momentul în care, iarna trecută, pentru a avea drumuri cât mai curate, fără zăpadă, preşedintele CJT s-a bazat pe iubirea Înalt Prea Sfinţitului. Potrivit pressalert.ro, Bojin a declarat iarna trecută că nu vor exista probleme cu deszăpezirea pentru că “de iubit  ne iubeşte şi Cel de Sus şi cel de jos, Înalt Prea Sfinţitul, cu care ne avem bine”.

Apogeul relaţiei dintre Bojin şi Prea Sfinţitul Paisie Lugojanu a fost atins conferinţa în care Bojin a fost ales preşedinte al PSD Timiş. PS Paisie a fost invitat la eveniment, ţinând şi un discurs în care a arătat că „nu este importantă culoarea politică, ci important este ca lucrurile să meargă bine în România şi să fim uniţi”. „Vă dorim să aveti spor şi binecuvântare de la Dumnezeu ca hotărârile să fie spre folosul oamenilor”, a mai transmis Paisie Lugojanul.

Protestanţii, „propovăduitori” ai politicii de dreapta



În timp ce liderii PSD se bazează pe voturile creştinilor ortodocşi, liderii partidelor de dreapta, în special PD-L-ul ultimilor ani, şi-au pus mare bază în voturile creştinilor protestanţi, o comunitate importantă din punct de vedere numeric în partea de Vest a ţării. Acest lucru s-a putut vedea cu ocazia algerilor locale, parlamentare sau europarlamentare, când fostul baron Constantin Ostaficiuc şi alţi politicieni „portocalii” au avut acces la credincioşii evanghelici. În acelaşi timp,protestanţii au avut aproape de fiecare dată asigurate locuri eligibile pe listele PD-L. 

Tonul pe această linie l-a dat pastorul Petru Dugulescu, care a intrat în 1992 în Parlamentul României din partea PNŢCD. În acele vremuri tulburi, Dugulescu s-a făcut remarcat prin lupta pe care a dus-o pentru promovarea valorilor creştine şi libertăţii religioase, având o foarte bună colaborare cu lideri ai Bisericii Ortodoxe care împărtăşeau aceleaşi valori.

Valorile şi principiile promovate de pastorul Dugulescu în anii 1990 au ajuns să fie abandonate de politicienii evanghelici ai ultimilor ani, cel mai elocvent exemplu în acest sens fiind chiar fiul fostului pastor, Marius Dugulescu. Ales deputat pe listele PD-L, Dugulescu a părăsit partidul şi s-a înscris în PNL, mutarea fiind prezentată chiar de Crin Antonescu. Devenit indezirabil în PNL, după ce a refuzat să voteze moţiunea de cenzură pentru demiterea premierului Mihai Răzvan Ungureanu, Dugulescu a vrut să revină în PD-L, dar nu a mai fost primit şi a ajuns să iasă din politică pe uşa din dos după ce a pierdut alegerile pentru un post de deputat candidând pe listele „partidului tomberon” - PP-DD.