Cum explică doctorul Musta moartea unor tineri fără alte boli, în urma infectării cu SARS-CoV-2

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Virgil Musta, şeful secţiei COVID-19 de la Spitalul de Boli Infeacţioase „Victor Babes” Timişoara
Medicul Virgil Musta, şeful secţiei COVID-19 de la Spitalul de Boli Infeacţioase „Victor Babes” Timişoara

Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara este considerat un spital model în gestionarea cazurilor de COVID-19. Din cei peste 1.500 de pacienţi care au fost internaţi cu COVID-19, 1.370 au fost vindecaţi, iar 141 au murit. Dintre aceştia, cinci au fost pacienţi sub 50 de ani, fără boli asociate.

Medicii Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara au reuşit să trateze în pandemie mii de pacienţi fără să se infecteze. În ambulatoriu, medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase au tratat aproximativ 3.000 de pacienţi. Peste 1.500 de pacienţi au fost internaţi în spital cu COVID-19, iar dintre aceştia, 141 au murit. Cei mai mulţi au avut boli asociate, dar cinci dintre decesele de la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara au fost ale unor pacienţi tineri, sub 50 de ani, care nu aveau boli asociate. Unii dintre cei cinci erau chiar sportivi, cum a fost cazul unui poliţist de frontieră răpus de COVID-19.

Decesele care i-au marcat pe medici

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” la începutul lunii august, doctorul Musta spunea că una din situaţiile care l-au marcat puternic în pandemie a fost tocmai această situaţie a pacienţilor fără comorbidităţi pe care medicii nu reuşesc să îi salveze. „Te marchează atunci când ai avut o cunoştinţă tânără, care nu a avut comorbidităţi şi în trei zile a murit pentru că a făcut o formă fulminantă de boală şi nu ai avut ce să faci. Stai şi te gândeşti dacă ai făcut tot posibilul ca să salvezi acea viaţă. Sunt lucruri care nu au cum să nu te marcheze şi să nu te frământe, să nu stai să te gândeşti ce mai poţi face pentru aceşti pacienţideclara Virgil Musta în luna august. Doctorul Musta a declarat pentru „Adevărul” că decesul unor pacienţi fără comorbidităţi i-a frământat pe medici, care au încercat să găsească ce au avut în comun aceşti pacienţi tineri care au murit după ce au fost diagnosticaţi cu COVID-19.

„Toţi au avut în comun două lucruri”

Doctorul Musta a declarat că în cazul celor cinci decese a fost vorba despre persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani care nu aveau comorbidităţi. Medicii au constatat că toţi au făcut ceea ce se numeşte o „furtună de citokine” (reacţie care duce la agravarea bruscă a bolii). Apoi, arată doctorul Musta, toţi cei cinci pacienţi au avut în comun două lucruri. „Primul a fost că au venit târziu la spital. Toţi veniseră după o săptămână în care starea generală a fost bună şi au venit în momentul în care s-a agravat starea de sănătate. Se ştie că în a cincea - a şaptea zi există riscul de agravare bruscă a stării de sănătate. Din păcate, toţi au stat acasă spunând că au o formă uşoară, că nu e problemă şi au venit când au început să se desatureze, când leziunile pulmonare erau de peste 70 la sută. De aceea, această evaluare care se face, biologică, ar fi bine ca lumea să o facă pentru că poţi depista din timp modificările care duc la forme severe”, a explicat şeful Secţiei COVID-19 de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.

Anxietatea, factor agravant

Doctorul Musta a mai arătat că în urma consultării dintre medici s-a constatat că cei cinci pacienţi morţi fără a avea comorbidităţi „erau fie anxioşi, fie depresivi”. „Se ştie că anxietatea şi depresia sunt factori favorizanţi în scăderea imunităţii. De aceea, pe sistemul acesta funcţionează şi placebo. Se ştie că în bolile infecţioase, dar nu numai, pacienţii care sunt optimişti şi au o gândire pozitivă au evoluţie mai bună. În lume, sunt câteva studii în care evaluează pacienţii şi îi tratează cu anxiolitice sau antidepresive”, a declarat doctorul Musta.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, Cristian Oancea, a declarat că atunci când ajungi la terapie intensivă cu masca de oxigen pe faţă „deja ai un grad de anxietate”. „Este un impact psiho-emoţional la toţi pacienţii. Unii dezvoltă atacuri de panică. Sunt tot felul de fenotipuri psihoemoţionale pe care încercăm să le dibuim cumva. Avem psiholog în cadrul spitalului, dar colaborăm şi cu medici psihiatri pentru medicaţie anxiolitică”, a declarat Cristian Oancea, potrivit căruia au fost pacienţi cu COVID-19 care au beneficiat de consiliere psihologică prin telefon.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Situaţia în care poţi evita izolarea de 14 zile dacă eşti contact direct al unei persoane confirmate cu COVID-19

Cele 13 măsuri propuse de doctorul Musta pentru începerea şcolii. Tot ce trebuie să facă părinţii şi profesorii

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite