Cum ar fi arătat Catedrala Mitropolitană din Timişoara dacă ar fi fost desemnat câştigător arhitectul clasat pe locul doi
0Catedrala Ortodoxă din Timişoara a fost realizată după planurile întocmite de Ioan D. Traianescu, profesor la Academia de Arhitectură din Bucureşti. Locul doi în concursul de realizat pentru proiectul catedralei, în 1935, i-a aparţinut lui Silvestru Rafiroiu.
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, astăzi unul dintre edificiile simbol din Timişoara, a fost construită între anii 1936-1941, fiind cea mai înaltă biserică din România (90,5 metri). Sfinţirea ei a avut loc în data de 6 octombrie 1946, în prezenţa Regelui Mihai, al lui Petru Gorza şi Patriarhului Nicodim.
Catedrala a fost realizată după planurile întocmite de Ioan D. Traianescu, profesor la Academia de Arhitectură din Bucureşti.
Concepţia arhitectonică se bazează pe tradiţia românească bisericească din Moldova, ceea a a adus destul de multe critici din partea timişorenilor la vremea respectivă.
Ioan D. Traianescu a fost ales însă câştigătorul unui concurs realizat pentru proiectul catedralei în 1935.
Catedrala Ortodoxă în anii '60
Pe locul doi s-a clasat proiectul arhitectului timişorean Silvestru Rafiroiu.
Conform siteului arhitectura-1906.ro, Silvestru Rafiroiu era cunoscut ca un arhitect modern şi novator încă în timpul activităţii sale.
“Arhitectul Silvestru Rafiroiu a fost unul dintre reprezentanţii noului curent modernist, în zona Arad-Timişoara, acoperind o paletă variată de programe: sistematizare, locuinţe individuale şi colective, sedii de bănci, lăcaşe de cult, monumente de for public şi funerare, ştranduri, cinematografe. Abordarea stilistică diferă în funcţie de program. Cele de locuinţă şi loisir sunt proiectate într-un stil avangardist pentru acea perioadă, compoziţii de volume geometrice clare, aproape austere, fără a utiliza niciun fel de decoraţie, în timp ce pentru lăcaşele de cult şi monumentele de for public şi funerare a abordat sobrietatea, interpretând într-o manieră proprie stilul românesc. Chiar şi aici, la unele biserici (Piaţa UTA, Agriş) utilizarea decoraţiilor a fost minimă, arhitectura remarcându-se prin compoziţia volumetrică şi raportul plin-gol”, scrie arhitectura-1906.ro, care a prezentat proiectul depus de Rafiroiu, pe atunci arhitect angajat la Primăria Timişoara.
Proiectul lui Silvestru Rafiroiu s-a clasat pe locul doi, după cel al lui Ioan Traianescu
Silvestru Rafiroiu s-a născut în 28.11.1903, la Araci (actualul Vâlcele, judeţul Covasna), a început liceul la Braşov dar şi-a încheiat studiile preuniversitare la Liceul C.D. Loga din Timişoara. A studiat apoi la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti.
În 1934 s-a căsătorit cu Elisabeta Szilagy, funcţionară la Primăria Arad. A fost membru în comitetul edilitar al municipiului Arad (1929-1932), liber profesionist între 1932-1939, apoi arhitect la Primăria Timişoara în perioada 1936-1948.
Între anii 1950-1953 a fost arhitect proiectant la I.P.I.V. Timişoara, şef şantier la Sovromconstrucţia între 1950-1952, iar din 1953 – referent arhitect la D.R.D.T.
Silvestru Rafiroiu în 1931 FOTO arhitectura-1906.ro.
S-a stins din viaţă la Timişoara, pe 10 noiembrie 1961, fiind înmormântat în Cimitirul Elisabetin.
În dosarul de înscriere în UAR la rubrica Activitate profesională, arhitectul Rafiroiu a trecut: 14 case de locuit, trei cinematografe, un ştrand, două şcoli primare, o cantină club, trei cavouri, 11 biserici şi trei concursuri: Catedrala Timişoara, ştrand la Arad şi Prefectura de la Oraviţa.
“Marea reuşită o atinge prin bisericile din Piaţa UTA şi din Agrişu Mare, care pot fi considerate adevărate manifeste. Aici, arhitectul operează într-o manieră neîntâlnită în epocă şi în zonă, încercând să adune tradiţii medievale diverse: Ţara Românească, Moldova secolului al XVII-lea, Transilvania romanică, Bizanţul de la cumpăna mileniilor. Eleganţei volumului şi proporţiilor reuşite i se asociază detalii de mare fineţe, şi toate reuşesc să reînchege o unitate similară, putem spune, epocii „paleocreştinismului” românesc căutător de soluţii şi modele.
Considerăm că soluţia la care ajunge trebuia să fie un nou început al arhitecturii ortodoxe din sud-vestul ţării şi nu o simplă pastişă a unui stil sau biserică oarecare. Aşa se explică şi dezinvoltura cu care operează, schimbând proporţii şi elemente de compoziţie, vizibile comparând bisericile din Agrişu Mare şi UTA. Ambele au formule asemănătoare volumetric pentru zona accesului principal, care, cu baza puternică, masivă şi cele două turnuri cilindrice finalmente, pare a fi o interpretare a unei formule romanice întâlnite şi în Transilvania de nord…Se poate spune că cele două biserici, la care se adaugă capela din Cimitirul Eternitatea (a familiilor Bonciu-Demian) şi cea de la Hodoş Bodrog (paraclisul de vară) sunt exerciţii de rafinament şi valoare, meritând un loc special în cadrul istoriei arhitecturii româneşti”, mai scrie arhitectura-1906.ro.
Biserica din Agrişu Mare (judeţul Arad) conceput de Silvestru Rafiroiu FOTO arhitectura-1906.ro
Citeşte şi:
FOTO Cum a supravieţuit Regele Mihai în Catedrala Mitropolitană, în timpul comunismului. După Revoluţie a fost împroşcat cu aurolac
Timişoreanul care l-a descoperit pe Regele Mihai pe o monedă 100 de lei: “Am aflat că Regele nostru trăieşte de la un post de televiziune din Ungaria”
Legătura sufletească între Regele Mihai şi Timişoara. A ctitorit Catedrala, a înfiinţat Universitatea de Vest şi Filarmonica Banatului
Se încarcă comentariile...
