Cum a ajuns familia lui Gigi Becali din Albania în România. „S-au mutat în casele şvabilor deportaţi în URSS“

Publicistul timişorean Dinu Barbu, autorul cărţii „Armâni şi megleniţi din Banatul Timişean”, a mers pe urmele familiei Becali, care a poposit în anul 1946 în Banat.

În anul 1928, Gheorghe Becali, bunicul lui Gigi Becali, a plecat din satul Pleasa de Sus aflat nu departe de Korce din Albania şi s-a stabilit cu familia lângă Silistra (Cadrilater, aflat atunci în posesia României). Au ajuns atunci în Cadrilater numaeroase familii de aromâni din Albania, dar şi din Grecia. 

Gheorghe Becali a avut patru copii: pe Haralambrie (tatăl lui Victor şi Ioan Becali), pe Atanase (tatăl lui Gigi Becali), pe Toma şi pe Constantin. 

Neamul lui Becali a rămas în Cadrilater până în anul 1940, când a fost nevoit să părăsească brusc locurile, ca urmare a schimbului de populaţie între Bulgaria şi România, în urma Tratatului de la Craiova. Aşa au ajuns în Călăraşi, lăsând în urma agoniseala celor 12 ani petrecuţi lângă Silistra.

Publicistul timişorean Dinu Barbu, autorul cărţii „Armâni şi megleniţi din Banatul Timişean”, a mers pe urmele familiei Becali, care a poposit în anul 1946 în Banat.
 

„În anul 1946, aproape 200 de familii de armâni ajung în comuna bănăţeană Săcălaz (pe atunci, aşezare locuită de peste 4.000 de germani, mai cu seamă în satul Beregsău Mic. Marea majoritate dintre aceste familii s-a mutat în casele şvabilor deportaţi în anul 1945 în Uniunea Sovietică, fiind cazuri în care într-o singură casă locuiau şi câte 15-20 de machedoni. În acel an 1946 au fost trimişi în Banat şi cei din neamul lui Gigi Becali, inclusiv familia verişorilor săi Giovanni, Victor şi Mariana Becali. Toma Becali, unchiul lui Gigi, a făcut puşcărie şi a fost torturat pentru că nu a vrut să-şi trădeze camarazii legionari, dar şi pentru că s-a opus procesului de colectivizare. Gheroghe şi Haralambie Becali au trecut şi ei, la un moment dat, prin beciurile Securităţii, fiind consideraţi că ar fi fost şi ei apropiaţi de Mişcarea Legionară şi s-a fi împotrivit colectivizării comuniste din satekle româneşti”, scrie Dinu Barbu, în cartea „Armâni şi megleniţi din Banatul Timişean”.
 

Familia Becali s-a stabilit în Săcălaz, pe strada IV, la numărul 300. 

„Ghiţă Blejuşcă şi Ştefan Tomoiagă, monografii comunei Săcălaz, au cercetat temeinic istoria familiilor Becali. Ei vorbesc şi despre conflictul puternic dintre noii veniţi, armânii, şi şvabii băştinaşi: <Machedonii erau violenţi, au dus o viaţă nomadă, tribală, erau cu oile lor, în timp ce nemţii erau liniştiţi, ordonaţi. Dar s-au săturat şi ei şi au vrut să îi scoată din sat. Marea revoltă a avut loc în ziua de Paşte (în anul 1950) şi s-a lăsat cu vărsare de sânge. După un an, macedonii au şi fpst îndepărtaţi cu toţii>.  

Şi o altă opinie despre situaţia tensionată din acel an 1950 are un alt monograf al Săcălazului, şvabul Iosef Pitzer, care povesteşte despre momentul în care au venit în comună cele 200 de familii de armâni: <Apariţia lor în imaginea satului, a fost aproape de natură exotică. Îmbrăcămintea lor era închisă la culoare, iar turul pantalonilor la bărbaţi arăta aproape ca acela a turcilor. Nu se pricepeau la agricultură şi nici nu îi interesa, ceea ce a dus în curând la confruntările cu autorităţile deoarece nu şi-au dat contribuţia în cereale la stat. Bărbaţii erau crescători de animale, în special oi, se ocupau cu prepararea brânzei de oi...Acet popor dezradacinat nu era vinovat de neînţelegerile din Săcălaz, ci autorităţile care i-au adus pe aceşti oameni în ţară, pentru a-i face fără patrie şi care au adus muntenii la şes, dându-l eîndatoriri care nu se potriveau cu stilul lor de viaţă. Tendinţa lor de domninare absolută s-a lovit cu timpul de împotrivirea celorlalţi colonişti şi a populaţiei germane. Pe fondul acestor neînţelegeri au avut loc o serie de scandaluri şi bătăi dintre germani şi macedonieni, culminând cu bătaia cruntă în ziua de Paşto a anului 1950. Macedonienii au devenit neagreaţi în ochii autorităţilor timişorene, care au făcut tot posibilul ca în 1951 să fie deportaţi în Bărăgan>”, a scris Dinu Barbu. 

Familia Becali a stat cinci ani în Săcălaz. În 18 iunie 1951, membrii ei au fost deportaţi în Bărăgan, alături de multe alte familii de aromâni.

Îşi aminteşte Gigi Becali despre deportarea din anul 1951: “Când a plecat din Săcălaz, tata n-a avut voie să ia cu el decât opt găini, doi cai, o vacă şi un porc”.
 

Gigi Becali s-a născut în 25 iunie 1958, la Zagna-Văideni, în părţile Brăilei. Abia în anul 1959, domiciliul forţat şi restricţiile de deplasare impuse familiei Becali au fost ridicate şi s-au putut stabili în Pipera, lângă Bucureşti.

Citiţi şi:

Povestea aromânilor din Banatul Timişean. De unde a venit acest „neam frate cu românii“