Cristina Sîrb, cel mai bine se simte pe scenă

Cristina Sîrb

Tânăra este soprană şi poate să cânte cu uşurinţă cele mai dificile arii muzicale.

PROFIL
Născută. 2.09.1983, Alba Iulia
Studii. Master la Facultatea de Muzică din Timişoara
Experienţă. De cinci ani cântă în corul Filarmonicii „Banatul”
Familie. Căsătorită

Debutul pe scena Operei din Timişoara l-a avut cu rolul Rosinei în spectacolul „Bărbierul din Sevilla”, o operă compusă de Gioachino Rossini. Şi-a dorit foarte mult să îşi înceapă cariera pe scena din Timişoara şi talentul ei a propulsat-o acolo unde a vrut.
De cinci ani cântă pe scena Filarmonicii „Banatul” din Timişoara şi acum este colaborator al Operei Naţionale din Timişoara. „Aici am vrut să ajung pentru că nivelul profesional al soliştilor este foarte înalt”, a spus Cristina.
Soprana a avut ocazia să facă parte din distribuţia tradiţionalului spectacol „Liliacul” din seara de Anul Nou. „Prima arie pe care am învăţat-o a fost aria Adelei din actul doi, acum 12 ani. După zece ani de studiu, se pare că visul meu de a urca pe scenă ca Adela mi s-a împlinit”, a mărturisit artista. Pentru asta tânăra s-a pregătit încă de când era o fetiţă. A studiat muzica din clasa a treia şi, când a ajuns la liceu, a studiat canto. Talentul ei şi ambiţia pe care a avut-o de mică au făcut-o să vrea mai mult şi să se înscrie la Facultatea de Muzică din Timişoara. „Mie îmi ajunge să cânt. Sunt setată să fac asta şi vreau să fac asta”, a spus cântăreaţa.

Emoţiile o motivează
Cristina stăpâneşte tehnica, studiază mereu şi este motivată de  emoţiile pe care le are când apare în faţa publicului, cu toate că nu vede chipurile nerăbdătoare să o audă din sala de spectacol.
„Simţi sala plină cum tremură şi îţi transmite emoţii foarte mari. Cel mai bine mă simt în faţa lor şi nu mi-e greu să dau tot ce pot. În spectacole sunt eu la cote maxime. Ca şi cum aş trăi ultimele clipe din viaţă, astea sunt senzaţiile pe care le trăiesc eu”, a spus soprana.
Ca să interpreteze bine un rol intră în piele personajului cu mult timp înainte de spectacol şi încearcă să înţeleagă trăirile şi sentimentele acestuia. „Imediat ce am terminat cu Rosina am început să mă simt Adela, să simt emoţiile prin prisma ei. Toate astea ţin de pasiune, o pasiune care te solicită mereu”, a spus Cristina zâmbind. Planurile de viitor pentru soprană sunt clare. Ştie că trebuie să muncească foarte mult pentru a ajunge acolo unde îşi doreşte şi are ambiţia să o facă. „Primul personaj de care m-am îndrăgostit  a fost Violeta din Traviata. Sunt tânără, foarte tânără încă pentru un astfel de rol. Poate peste 10, 15 ani... Ambiţia este singurul lucru care contează” a spus Cristina Sîrb.

Intrebări şi răspunsuri

Cine te-a sprijinit ca să îţi împlineşti visul?
Maestrul Murgu mi-a acordat o mare încredere şi m-a sprijinit enorm. Are foarte mare răbdare cu fiecare dintre noi în parte şi are un mod unic de a lucra. Ştie exact ce să spună ca să îţi uşureze munca şi ca să ne fie nouă cât mai uşor pe scenă. Pentru asta îi mulţumesc.

Cum ai grijă de vocea ta?
Trebuie, desigur, să te menajezi, dar nu trebuie să o faci într-un mod nevrotic. Sacrificiile sunt omeneşti, dar trebuie să existe un echilibru. În primul rând, nu trebuie să exagerezi cu lucruri care îţi dăunează, dar nici nu poţi să le elimini total din viaţa ta.

Ce-i place
Sunt o persoană foarte activă. Îmi face plăcere să ies cu prietenele mele, să povestim. Îmi place să merg în parc cu căţelul meu. Ador să merg la spectacole de operă, sunt nelipsită de acolo. În Timişoara sunt distribuţii foarte bune şi ai posibilitatea să vezi spectacole de cote mari.

Ce nu-i place
Nu-mi plac oamenii nechibzuiţi şi nu-mi place să fumeze cineva pe stradă în faţa mea. Sunt un om care tolerează multe, dar nu chiar tot. Dacă mi se face o nedreptate, reacţionez. Nu-mi place să mănânc, pentru că simt că pierd timp în care aş putea să fac altceva, pentru că nu îmi place să stau o clipă locului.