Coronavirusul naşte monştri. Noua creaţie bizară a celor de la Baraka i-a scandalizat pe unii timişoreni
0Artiştii timişoreni de la Baraka au revenit cu o nouă lucrare bizară. Aşa cum au obiţnuit la fiecare apariţie, şi acesta a născut controverse.
Noua lucrare semnată Baraka are darul să nască din nou controverse. Monstrul realizat în atelierul de pe strada Popa Şapcă a fost scos, miercuri, şi amplasat în faţa Casei Artelor, de pe strada Augustin Pacha. Lucrarea, care poartă numele de „Furnicarul penticostal”, a avut autorizaţie să fie amplasată în zona Pieţei Unirii doar o singură zi. Suficient să atragă atenţia şi să producă nemulţumirea şi revolta multora pe reţelele de socializare.
„Acum un secol, un tip a realizat un pişoar pe care l-a intitulat <Fântâna> şi l-a prezentat ca operă de artă. Unul din efectele imediate ale glumei lui a fost iniţierea unui întreg demers public de aflare a răspunsului la întrebarea <Ce este arta?>. Analiza acestui demers este la fel de goală de conţinut ca şi gestul respectiv. Cu toate acestea, ea a lăsat o umbra de scepticism. Dacă orice poate fi considerat artă, atunci arta încetează să mai aibă sens. Tot ceea ce rămâne este faptul lipsit de temei, că unor oameni le place să priveasca nişte lucruri, iar altora altele. Cât despre căutarea de dovezi perene ale spiritului uman, în astfel de creaţii, nu rămâne decât o concepţie despre artă care a fost dusă pe apa sâmbetei de <fântâna> lui Duchamp.
Dinozaurii din poza au pe cap, simbolul Crucii, pus <la misto>. În lume, Crucile bisericilor, fie ard subit fie sunt dărâmate, fie scoase pur şi simplu din grafica diferitelor fotografii. A intrat şi oraşul nostru în ciudatul circuit al globalizării legat de dărâmarea valorilor străvechi ale creştinătăţii? Se pregăteşte cumva în Timişoara terenul pentru progresismul de tip neomarxist?”, a scris consilierul local Adrian Orza, pe pagina sa de Facebook.
Poastarea a fost însoţită de numeroase mesaje critice. Iată câteva dintre ele. “Creatura înfiorător de hidoasă din poză bântuie liber pe centru?”, “Ce-i oribilitatea asta?”, “Somnul raţiunii naşte monstri. Acum şi în variantă plastică”, “Ioooooiiiii ce urâţanie! Vai şi amar”, “Hei...să-l lăsaţi acolo până merg să-mi fac o poză cu creatura”, “Sper să nu fi cheltuit din banul public pe hidoşenia asta”, “Încet, încet vom deveni primul oras Kitsch”.
Cristian Gavrilă, membru în grupul Baraka, a explicat povestea din spatele monstrului.
“Această lucrare e parte dintr-o serie nouă, în care am încercat cumva să adunăm tot ce s-a întâmplat anul acesta. Toate emoţiile şi sentimentele date de coronavirus, trăirile acestea sociale care se petrec, de teamă, de anxietate, tot ce simţim cu toţii în acestă perioadă. Am vrut să le materializăm în nişte forme de influenţă zoomorfă, care să devină cumva tangibile. E ca raţionalizarea în psihologie. În momentul în care ai o frică de ceva şi gândeşti mai raţional la aceasta, începi să o stăpâneşti, să o ţii sub control. Despre asta vorbesc aceste lucrări. Furnicarul generează un contrast de sentimente. Copiii vor să-l atingă, dar cumva le e frică. Ne confruntăm cu frica noastră”, a declarat Cristian Gavrilă, membru în grupul Baraka.
Artistul a ţinut să răspundă şi celor care critică lucrarea lor.
“Lumea artei în România e un pic mai conservatore. Se aşteaptă la nişte forme de expresie mai academice. Noi nu am putut să facem niciodată lucrul acesta. Scria cineva pe Facebook de coroana cu simbolul crucii, că se pregăteşte terenul pentru neomarxism. Nu are niciun fel de legătură. Simbolul crucii există în viaţa noastră absolute oriunde. Ne facem cruce când trecem pe lângă biserică, după care îl înjurăm pe cel care nu ne-a dat prioritate la colţul străzii. E cumva o bagatelizare a simbolului crucii în viaţa cotidiană, astfel că nu are cum să nu se reflecte şi în ce facem noi”, a mai spus Gavrilă.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a văzut "drăcia" şi a discutat cu artiştii de la Baraka pe tema ei.
„Eu nu am preconcepţii. Am stat de vorbă cu artiştii, pentru că am participat şi la alte expoziţii ale lor, şi le-am spus: sunteţi tineri, talentaţi, dar vă dau sfatul să fiţi mai exigenţi cu voi înşivă şi să vă întrebaţi ce e artă şi ce e non-artă. Mi-am pus şi eu întrebarea şi mi-a fost greu să găsesc un răspuns. Dar până la urmă, mi-am dat un răspuns. Cred că o condiţie necesară ca ceva să fie artă este ca opera lui să nu poată să fie făcută de cineva care nu este artist. Le-am dat exemple. Acele lucruri şi eu, care nu sunt artist, le-aş fi putut face. Ceea aţi postat aici, după părerea mea, poate să fie considerat artă. Indiferent dacă îmi place sau dacă sufletul îmi rezonează sau nu. Am devenit mult mai deschis înspre artă, mai tolerant, chiar dacă eu nu rezonez, după ce am văzut secţia de Artă Contemporană a muzeului Vaticantului. Operele care ajung acolo trec prin nişte filtre foarte serioase ale unor critici de artă. Am văzut unele creaţii care pe mine m-au minunat că sunt prezente. Dar asta nu înseamnă că au greşit cei care au dat aviz să fie prezente acolo. Consider că am greşit eu. Nu mă pricep în acel domeniu şi nu-l înţeleg. De aceea am fost foarte deschis şi când am avut propunere de monumente pentru centrul istoric. Nu am fost încântat, dar având în vedere că erau create de artişti recunoscuţi, evident că am spus că e în regulă, le acceptăm. Cred că e bine să avem şi astfel de creaţii artistice”, a declarat primarul Nicolae Robu.
Baraka este deja un nume consacrat. Paul Feier şi Mihai Toth au şocat încă de la apariţia lor. Revoltion Festival din 2018 au fost obligaţi (de către un reprezentant al Consiliului Judeţean Timiş) să îşi strângă instalaţia cu penisuri, care vorbea despre asaltul sexualităţii print intermediul internetului şi televiziunii.
În 2019, Baraka s-a prezentat şi în Bucureşti. Expoziţia de la Atelier 35 (din centrul vechi) s-a lăsat cu poliţie, cu isterie generală şi cu ameninţări. Lucrarea “Sex with God” era reprezentată de o vulpe spânzurată, realizată din fibră de sticlă şi răşină. Deşi oferea o imagine şocantă, era vorba de un statement împotriva violenţei asupra animalelor. Într-un final, poliţia i-a obligat pe artişti să pună o perdea pe geam. Expoziţia le-a dus însă şi faima în afară, timişorenii primind oferte de a expune la Paris şi Berlin.
FOTO Arta dusă la extrem. Un tânăr şi-a înscenat propria înmormântare, altul şi-a băut sângele. „Bunica mi-a făcut cel mai mare cadou că a murit acum”
FOTO O statuie înfricoşătoare, înaltă de trei metri, a apărut lângă zidul Penitenciarului din Timişoara
Controversaţii artişti de la Baraka, cenzuraţi la Revolution Festival. Reprezentantul Consiliul Judeţean Timiş a dispus demontarea instalaţiei lor
Se încarcă comentariile...
