Consiliul Judeţean Timiş a pierdut definitiv un proces cu o miză de peste 5.000.000 de euro
0
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis sentinţa finală într-un proces în care Consiliul Judeţean Timiş s-a judecat cu societatea de salubritate din Lugoj, Salprest SA, pentru o sumă de aproximativ 24.000.000 de lei (peste 5.000.000 de euro). Consiliul Judeţean a pierdut procesul pentru banii care reprezentau redevenţa aferentă contractului de gestiune a deşeurilor din deponeul de la Ghizela şi penalităţi de întârziere.
Istoria procesului dintre Consiliul Judeţean şi Salprest SA începe în 2012, când Consiliul Judeţean a finalizat lucrările la deponeul ecologic de la Ghizela, iar pentru că nu era încă desemnată o firmă care să administreze deponeul, Salprest a preluat administrarea depozitului pentru o perioadă de şase luni, contractul fiind prelungit ulterior cu încă şase luni. Conform contractului, pentru fiecare din cele şase luni, Salprest ar fi trebuit să îi plătească Consiliului Judeţean o redevenţă de 1.640.000 de lei, în caz contrar percepându-se penalităţi de 1 % pentru fiecare zi de întârziere. Salprest nu a plătit, însă, redevenţa stabilită prin contract şi aşa s-a ajuns la ameţitoarea sumă cerută de Consiliul Judeţean: peste 24.000.000 de lei, dintre care 21.000.000 numai penalităţi de întârziere.
În cadrul procesului Consiliul Judeţean Timiş a arătat că „deşi şi-a asumat obligaţia de a achita redeventa datorată, pârâta (n.r. Salprest) nici până în prezent nu a mai înţeles să îşi îndeplinească obligaţia de plată, la care sa obligat prin contract”. La rândul lor, reprezentanţii Salprest au arătat că societatea nu avea cum să plătească redevenţa stabilită prin contract tocmai din cauza Consiliului Judeţean Timiş şi a primăriilor din judeţ, care nu au încheiat contracte pentru depunerea gunoaielor în deponeul ecologic de la Ghizela.
Salprest chiar a arătat că i-a sesizat în repetate rânduri Consiliului Judeţean că din cele 99 de primării din Timiş, doar 52 au încheiat la vremea respectivă contractele de depozitare a gunoiului la Ghizela.
Astfel, s-a ajuns în situaţia ca o perioadă Salprestul să deruleze această afacere chiar în pierdere. Într-un final, în perioada de un an în care a administrat deponeul, Salprest a gestionat 68.000 de tone de gunoi, faţă de 223.000 de tone, cât era prevăzut prin caietul de sarcini. Mai concret, timp de un an, cât a gestionat deponeul de la Ghizela, Salprest ar fi trebuit să încaseze de la primării peste 17.000.000 de lei.
A încasat, însă, doar 3,9 milioane de lei, dintre care 3,1 milioane au fost cheltuieli, la care se aduagă redevenţa de peste trei milioane cerută de Consiliul Judeţean. „Redevenţa trebuie raportată şi circumscrisă profitului realizat, aceasta neputând depăşi suma profitului, o altfel de interpretare a contractului fiind inadmisibilă întrucât ar lipsi de cauză contractul”, au arătat reprezentanţii Salprest, potrivit cărora la volumul de lucru prestat, redevenţa ar fi trebuit să fie de aproximativ 720.000 de lei, ceea ce i-ar fi permis Salprestului să iasă din această afacere aproape pe zero.
Procesul s-a judecat în primă instanţă la Tribunalul Timiş şi, în ciuda argumentelor aduse de Salprest, Tribunalul Timiş i-a dat dreptate Consiliului Judeţean şi a obligat sociatatea de salubritate din Lugoj să-i achite CJT-ului suma de peste 24.000.000 de lei. Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel, unde judecătorii au admis apelul Salprestului şi au respins cererea de chemare în judecată a Consiliului Judeţean. Decizia a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde CJ Timiş a pierdut definitiv procesul.
Atât preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, cât şi vicepreşedintele Traian Stancu au declarat că pierderea procesului şi implicit neîncasarea banilor nu afectează finanţarea europeană pentru deponeu, în contractul de finanţare nefiind nicio clauză care să facă referire la redevenţa încasată de Consiliul Judeţean de pe urma deponeului.
Se încarcă comentariile...
