CNADNR anunţă că primeşte bani europeni pentru că a construit o centură de ocolire a Timişoarei în regim de autostradă care nu există în realitate

CNADNR anunţă că primeşte bani europeni pentru că a construit o centură de ocolire a Timişoarei în regim de autostradă care nu există în realitate

Timişoara are o singură şosea de centură şi aceea în regim de drum naţional FOTO Arhivă

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a anunţat printr-un comunicat de presă că a fost emisă, de către Comisia Europeană, decizia de finanţare pentru proiectul „Construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj şi variantei de ocolire a oraşului Timişoara la standard de autostradă”, proiect care a fost finalizat şi recepţionat. Anunţul CNADNR scoate la iveală, însă, o problemă.

Comisia Europeană a emis în data de 04.08.2016 decizia prin care se aprobă eşalonarea proiectului „Construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj şi variantei de ocolire a oraşului Timişoara la standard de autostradă”, în două perioade de programare, anume 2007-2013 şi 2014-2020, decizia stabilind contribuţia financiară din partea Fondului de Coeziune aferentă proiectului - faza 1 POST 2007-2013, în cuantum de 131.739.335 Euro”, se arată într-un comiunicat al Companiei postat pe site-ul propriu.

„Este un proiect care a fost recepţionat anul trecut în decembrie, dar mai rămăseseră de făcut nişte plăţi. Comisia Europeană a aprobat să le treacă din programul 2007-2013 în programul 2014-2020”, a explicat Manuela Dumitru, consilier pentru relaţiile cu presa al directorului CNADNR.

Chiar şi în aceste condiţii, anunţul făcut de CNADNR are o problemă, referindu-se la „varianta de ocolire a oraşului Timişoara la standard de autostradă”. Practic, potrivit anunţului făcut de CNADNR, Timişoara ar trebui să aibă o centură de ocolire în regim de autostradă finalizată. În realitate această centură în regim de autostradă nu există, singura şosea de ocolire a Timişoarei fiind centura de nord a oraşului, care are o bandă pe sens şi regim de drum naţional. Altă centură de ocolire Timişoara nu are, fiind mare nevoie de o centură care să ocolească oraşul prin sud.

Reprezentanta CNADNR a fost avertizat că Timişoara nu are o centură în regim de autostradă. „Nu poate să nu fie în regim de autostradă. Este o lucrare recpţionată. Nu este vorba despre o altă lucrare”, a mai spus Manuela Dumitru. Redăm mai jos comunicatul integral transmis de CNADNR. 

Comisia Europeană a emis în data de 04.08.2016 decizia prin care se aprobă eşalonarea proiectului „Construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj şi variantei de ocolire a oraşului Timişoara la standard de autostradă”, în două perioade de programare, anume 2007-2013 şi 2014-2020, decizia stabilind contribuţia financiară din partea Fondului de Coeziune aferentă proiectului - faza 1 POST 2007-2013, în cuantum de 131.739.335 Euro.

Proiectul are drept obiectiv proiectarea, supervizarea şi construcţia unei autostrăzi (2X2) între oraşele Timişoara şi Lugoj, în lungime de 25,625 km şi a unei variante de ocolire a oraşului Timişoara, în lungime de 9,5 km, la standard de autostradă, fiind divizat in 2 loturi. Sectorul Timişoara - Lugoj începe la km 54+000 cu un nod de legatură în apropriere de Drumul Naţional DN6, la km 73+600 autostrada are un nod rutier cu Drumul Judeţean 572, apoi trece la sud de localitatea Sanovita, continuă la km 79+604 cu un pasaj şi se termină la km 79+625. Această secţiune reprezintă Lotul 1 al proiectului.

Varianta de ocolire a oraşului Timişoara începe la km 44+500 unde se află nodul rutier cu Drumul Judeţean 691, traseul trece la aproximativ 1 km nord de Giarmata şi se termină la km 54+000 unde începe autostrada Timişoara –Lugoj şi reprezintă Lotul 2 al proiectului. Proiectul ”Construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj şi variantei de ocolire a oraşului Timişoara la standard de autostradă” este unul ”fazat”, avand două etape clar definite din perspectiva fizică şi financiară, dintre care Faza I, care constituie obiectul acestei decizii, constă în lucrarile realizate pana la data de 31.12.2015. Prin realizarea proiectului se urmăreşte reducerea timpului mediu de călătorie la 18,3 min şi creşterea vitezei de deplasare la 115 km/h.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: