Cifrele de coşmar privind exodul intelectualilor din România. „Corupţia este principalul motiv invocat“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
targ joburi

România este printre ţările care „exportă“ cel mai mult în privinţa personalului înalt calificat, care lucrează ȋn cercetare, medicină, tehnologia informaţiei.

Romȃnia are nevoie de specialişti ȋn formarea cărora a investit, ȋnsă nu-i poate opri, căci libera circulaţie şi posibilitatea obţinerii unui nivel de trai mai bun atrag resursa umană ȋnalt calificată spre statele mai avansate, state care recompensează salarial nivelul de calificare şi oferă posibilităţi de dezvoltare profesională şi personală.

Aceasta este una din constatările incluse în studiul unei cercetări făcută de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, în cadrul proiectului EMINET - Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei.

„Studiul relevă existenţa unor diferenţe în tendinţele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice, migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia cât şi lucrul la distanţă pentru angajatori străini”, susţin cei de la Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii.

Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine: corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice. 

Aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate
 

În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară. 

„În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării – dezvoltării şi inovării”, se arată în studiu. 

În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa). Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. 

Recomandări pentru păstrarea specialiştilor în IT

Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect, referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică, s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700.  

„Prea puţin se ştie despre comportamentul de migraţie al specialiştilor din domeniul IT&C. Specialiştii formaţi ȋn Romania se pare că lucrează mai ales ȋn statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada. În ţară, lucrau ȋn 2014 circa 120.000 de specialişti IT şi se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net ȋn domeniu era de 5811 lei ȋn luna ianuarie 2017 (cf. INS), faţă de 2300 lei salariul mediu net pe economie”, mai aflăm din cercetarea socilogică.

În cazul celor care lucrează în IT&C, se recomandă, printre altele, sprijinirea antreprenoriatului şi simplificarea procedurilor birocratice, o mai bună reglementare a dreptului de proprietate intelectuală în legislaţie şi facilităţi fiscale.

Principalele rezultate ale studiului au fost prezentate săptămâna aceasta în cadrul conferinţei ”Migraţie şi Muncă în România”, organizată de Coaliţia pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor (CDMiR) la Bucureşti.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite