Centenarul Banatului. Preluarea administraţiei româneşti, pregătirea alegerilor, schimbarea denumirilor maghiare şi germane

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Intrarea trupelor româneşti în Timişoara
Intrarea trupelor româneşti în Timişoara

Noii funcţionari angajaţi trebuia să ştie limba oficială a statului, precum şi aceea a comunităţilor din circumscripţia respectivă.

Istoricul timişorean Victor Neumann continuă prezentarea cronologică a evenimentelor de după instaurarea administraţiei româneşti în Banat, pe baza articolelor publicate de Gazeta Oficială publicată de Consiliului Dirigent. 

"Următorul act normativ emis de Consiliul Dirigent cu privire la alegerile generale ce urmau a avea loc în întreaga Românie Mare este Decretul Nr. XVI despre stabilirea circumscripţiilor electorale, publicat în ziua de 30 august 1919 şi semnat de Ioan Suciu şi Iuliu Maniu. Textul acesta se referă la teritoriile aflate în administrarea Consiliului Dirigent şi unde au fost repartizate noi circumscripţii electorale în cadrul fiecărui judeţ. Ordinul circular pentru constituirea birourilor electorale şi pregătirea alegerilor emis de Resortul afacerilor interne prevedea alegerea în forumul decizonal de la Bucureşti a unui senator la o populaţie de aproximativ 70.000 delocuitori şi a unui deputat la o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori.

Decretul stabilea pentru judeţul (temporar numit) Timiş şi teritoriile din Torontal următoarele circumscripţii electorale: Lipova, Aradul nou, Săceani, Belinţ, Recaş, Buziaş, Giroc, Ciacova, Gătaia, Ghilad, Timişoara (2), Sânnicolaul-Mare, Comloşul-Mare, Billed, Periamoş, Modoş, Deta. 

Judeţul Caraş-Severin avea următoarele circumscripţii electortale: Birchiş, Făget, Balinţ, Lugoj, Sacul, Jidovini, Bocşa-Montană, Reşiţa, Craşova, Oraviţa, Caransebeş, Arminiş, Teregova, Sasca, Bozovici, Moldova-Nouă, Orşova.

Din verificarea listelor privind celor două judeţe bănăţene din România, putem observa componenţa circumscripţiilor, acestea având încorporate trei categorii de entităţi teritorial-administrative: oraşe, comune, plăşi. În ceea ce priveşte militarii, în numărul 5 al Gazetei sunt publicate ordonanţele prin care se organizaseră unităţile acestora.

În acelaşi număr al Gazetei au fost publicate şi regulamentele privind organizarea învăţământului de toate gradele, regulamente semnate de Vasile Goldiş.

Din aceste acte normative reiese atenţia acordată de Consiliul Dirigent pentru administraţiile militară şi civilă, pentru reorganizarea instituţiilor statului în noile variante româneşti. 
 

Exemplele armatei şi învăţământului sunt elocvente în acest sens.

Foarte important este Decretul nr. II despre funcţionarea în mod provizoriu a serviciilor publice administrative redactat de Iuliu Maniu la 24 ianuarie 1919. În acest decret se stipulează că fiecare municipiu (comitat, oraş municipal) va avea în frunte un prefect. Într-unul dintre  articole se prevede ca legile, ordonanţele, regulamentele şi statutele din vechea legislaţie austro-ungară să rămână în vigoare în cazul comunelor mari şi mici, în acela al oraşelor cu consiliu şi al oraşelor libere regeşti. De asemenea, au fost promise noi alegeri <pe baza sufragiului universal, egal, secret, cu votarea pe comune>. În unele articole se fac precizări privind abrogarea vechilor prevederi legale. Noii funcţionari angajaţi trebuia să ştie limba oficială a statului, precum şi aceea a comunităţilor din circumscripţia respectivă.

Decretul nr. IV al Consiliului Dirigent semnat de dr. Aurel Lazăr şi de Iuliu Maniu la 7 februarie 1919 preciza că vor fi schimbate denumirile maghiare şi germane ale instituţiilor administrative şi juridice cu denumiri româneşti. Prin acelaşi decret, denumirile de funcţii aveau să fie românizate. La fel, inscripţiile, sigiliile şi ştampilele serviciilor publice.
 

În ceea ce priveşte ordinea publică, Resortul afacerilor interne al Consiliului Dirigent a publicat în ziua de 22 aprilie 1919 o ordonanţă privind organizarea poliţiei de stat. În aceasta erau stipulate atribuţiile poliţiei de stat, precizându-se rangul instituţiei în funcţie de mărimea localităţii, precum şi rangul ofiţerilor comandanţi, categoriile de personal, subordonările ierarhice, serviciile speciale şi baza legală de funcţionare.

Citiţi şi:


Centenarul Banatului. Caraş-Severinul, cu o populaţie mai mică decât a celorlalte două comitate din Banat, a trimis cei mai mulţi delegaţi la Alba-Iulia
 

Centenarul Banatului. Activitatea Consiliului Dirigent, care avea atribuţii administrative şi juridice limitate între 1 decembrie 1918 – 4 aprilie 1920

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite