Cele mai cunoscute cuvinte româneşti care sunt împrumutate din maghiară: oraş, neam, viteaz, belşug, vameş, uriaş

1,43% din limba română este împrumutată din maghiară

Limba română are foarte multe cuvinte împrumutate din franceză, italiană, bulgară, rusă, sârbă, greacă sau maghiară.

Ştim că vocabularul limbii române este în mare parte de origine latină vulgară - o variantă vorbită a limbii romanilor. Conform estimărilor 30,33% al cuvintelor româneşti au fost moştenite din latină. Multe şi-au schimbat sensul, există dezvoltări neobişnuite de semnificaţie cât şi împrumuturi care nu se întâşnesc în nici o altă parte a lumii romanofone.

Structura vocabularului limbii romane este urmatoarea:

-Elemente romanice 71.66%, din care:

30,33% latineşti moştenite

22,12% franceze

15,26% latineşti savante

3,95% italiene

-Formaţii interne 3,91% (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine)

-Slave total 14,17%, din care:

9,18% slava veche

2,6% bulgăreşti

1,12% ruseşti

0,85% sârbo-croate

0,23% ucrainene

0,19% poloneze

-Germane 2,47%

-Neogreceşti 1,7%

-Traco-dace de substrat 0,96%

-Maghiare 1,43%

-Turceşti 0,73%

-Englezeşti 0,07% (în creştere)

-Onomatopee 0,19%

-Origine incertă 2,71%

Aşadar, 1,43% din cuvintele româneşti sunt de origine maghiară. Iată câteva celebre împrumuturi din limba vecinilor: neam, viclean, oraş, belşug, gând, bai, fierăstrău, vames, a cheltui, chin, răvaş, tobă, chipeş, uriaş, a tămădui, a îngădui, a bănui, a (se) bizui.

O explicaţie mai largă asupra cuvintelor împrumutate din limba maghiară se găseşte pe site-ul www.maghiaromania.ro:
 

-fecior – ficsúr (= tînăr peste 20 cu maniere exagerate, ~= dandy, Gigel)

-uriaş – óriás

-oraş – város

-cămătar – kamat (=dobîndă)

-cătană – katona

-iobag – jobbágy

-bai – baj (problemă)

-hiba – hiba (defect)

-biriş – béres (bér = chirie)

-cîrciumă – ko(r)csma

-vizitiu – vezető (= conducător)

-hotar – határ (ca graniţă)

-a hotărî – határozni

pastor – pásztor

-pahar-pohár

-ciurdă – csorda

-ardei – árdé (numai în Ţinutul Secuiesc)

-morcov – murok  (nu se foloseşte în Ungaria)

-ţuc – csók

-fiţuică – ficuika (bucată de hîrtie)

-belşug – bőség

-cheltui – költeni

-chin – kín

-chip – kép

-prunc – poronty

-plăcintă – palacsinta (clătită)

-talpă-talp

-sac-zsák 

-răntaş – rántás

-muncă – munka

-papricaş – paprikás

-tarcăn – tárkony

-leuştean – lestyán

-neam – nyám 

-beteag – beteg (bolnav)

-bolund – bolond (prost, tampit)

-heleştau – halasto (lac pescaresc)

-a îngădui – engedni  (a lasa/a permite)

-mălai-málé 

-viteaz-vitéz 

-copârşău (coşciug)-koporso

Citiţi şi:

Graiul bănăţean, un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare, germane şi ale altor popoare migratoare