Cea mai importantă zi a Timişoarei: intrarea prinţului Eugeniu de Savoya în cetate

Cea mai importantă zi a Timişoarei: intrarea prinţului Eugeniu de Savoya în cetate

Statuie ecvestră cu Eugeniu de Savoya, la Budapesta

Pe 18 octombrie 1716, armata condusă de Eugeniu de Savoya, victorioasă împotriva Imperiului Otoman, intră în Cetatea Timişoara, deschizând drumul spre civilizaţie şi dezvoltare

Cetatea Timişoara s-a aflat care s-a aflat sub ocupaţie otomană 164 de ani, începând din 1552. Încercarea de recucerire a Timişoarei de către creştini are loc de mai multe ori, dar fără rezultat, până în 1716.

În fruntea armatei Imperiului Habsburgic ajunge prinţul Eugeniu de Savoya, care după ce câştigă lupta de la Petrovaradin (la 5 august 1716), începe asediul Timişoarei. La 28 august, imperialii şi-au stabilit tabăra la Beregsău, în apropierea Timişoarei.

Comandantul avea în subordine 58 de batalioane şi 211 escadroane, iar după ce va eşua în câteva atacuri, ia hotărârea să realizeze o blocadă prin închiderea tuturor căilor de acces spre cetate. Planul lui Eugeniu de Savoya prevedea construirea mai multor tranşee şi şanţuri de comunicaţie în vederea creării de condiţii favorabile trupelor sale de a se apropia cât mai mult de zidurile cetăţii.



După ce trupele ajung sub Cetatea Timişoara, Eugeniu de Savoia a ordonat ca toţi toboşarii, trompetiştii şi  flautiştii să înceapă să cânte muzică veselă. La auzul zgomotului, trupele otomane au urcat pe ziduri pentru a vedea ce se întâmplă. A fost momenul în care imperialii au început atacul.

În ziua de 16 septembrie, prinţul Eugeniu de Savoya adresează turcilor o somaţie de predare, fără răspuns însă. La 1 octombrie 1716 are loc un asalt în urma căruia suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor.

A urmat atacul decisiv asupra porţii Forforos, devenită mai târziu "Poarta Prinţului Eugen". Garnizoana turcească, care avea 18.000 de soldaţi, nu a putut face faţă, iar pe 12 octombrie 1716, este nevoită să predea cetatea.

Eugen de Savoia stabileşte cu Ahmed Paşa, comandantul cetăţii şi cu Efendi Melec Ibrahim, condiţiunile capitulării.



Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe data de 17 octombrie 1716, pe poarta Belgradului.

Intrarea lui Eugen de Savoia, ca învingător în cetatea Timişoara s-a făcut în 18 octombrie, ziua de naştere a prinţului.
Trupelor turceşti care se retrăgeau spre Dunăre li s-au alăturat toţi turcii din zona Banatului. Cetatea Timişoara a intrat într-o nouă eră, superioară de civilizaţie şi dezvoltare.

Războiul avea să se încheie în 1718, odată cu pacea de la Passarowitz, 21 iulie, prin care Imperiul Otoman va pierde Banatul Timişean, dar şi alte teritorii, acestea trecând sub ocupaţia Casei de Habsburg.



Acesta nu este retrocedat imediat Ungariei, ci a fost transformat într-un domeniu al Coroanei, pentru a fi colonizat cu germani catolici. În acest scop este numit generalul de cavalerie originar din Lorena, Claudius Florimund conte de Mercy, guvernator al Banatului Timişoarei.

Savoya a murit la Viena, la 72 de ani

Prinţul Eugen de Savoya s-a născut în 1663 la Paris, ca fiu al lui Eugen Moritz de Savoya-Carignan şi al italiencei Olympia Mancini, o nepoată a puternicului cardinal Mazarin. În 1683, prinţul Eugen, împiedicat în condiţii umilitoare de regele Ludovic al XIV-lea să servească în armata franceză (regele a criticat statura nesemnificativă a prinţului), a plecat la Viena, intrând în armata imperială. În 1697 a primit comanda supremă a acesteia.


Atunci obţine primul său succes, împotriva turcilor la Zenta. În 1701-1714 se răzbună pe Ludovic al XIV-lea, învingându-i de câteva ori armata în timpul războiului pentru moştenirea tronului Spaniei. După Petrovaradin şi Timişoara, în 1717 cucereşte Belgradul. Eugeniu de Savoya moare la Viena, pe 21 aprilie 1736. Avea 72 de ani.

Liga Bănăţeană depune o coroană la bustul lui Eugeniu de Savoya

La fel ca şi anul trecut, Liga Bănăţeană îşi va aminti astăzi de acest eveniment important în istoria timişorenilor. Astfel, începând de la ora 18.00, va avea loc un moment omagial în onoarea eliberării Timişoarei de sub stăpânirea turcească, la bustul lui Eugeniu de Savoya, situate pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central. Sunt aşteptaţi la eveniment toţi cei care se simt bănăţeni şi timişoreni.



Zi de importanţă locală: 140 de lumânări la bustul lui Savoya

Fiind considerată de mulţi bănăţeni ca cea mai importantă zi din istoria Timişoarei, ziua de 18 octombrie a fost declarată zi de importanţă locală, prin hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 359 din 25 octombrie 2011. Astfel, în acest an şi reprezentanţii primăriei au organizat un eveniment de comemorare. Acesta se desfăşuară în cadrul primei ediţii a Festivalului Baroc, care se va deschide astăzi, de la ora 17.00, la Sala Capitol, în prezenţa primarului Nicolae Robu.

De la ora 17.30 va avea loc prezentarea unor documentare istorice despre trecutul cetăţii Timişoara, filme realizate de Sergiu Galiş. De la ora 18.15, se vor aprinde 140 de lumânări la bustul lui Eugeniu de Savoya de pe Aleea Personalităţilor. Legenda spune că în seara datei de 18 octombrie 1716, la lumina a 140 de lumânări a avut loc un Te Deum închinat victoriei.

De la ora 19.00, va fi concert fimfonic “Vă place Bach?”, integrala de suite de violoncel Răzvan Suma, la Filarmonica Banatul.


Citeşte şi:

Adevărata sărbătoare a Timişoarei: depuneri de coroane la statuia lui Eugeniu de Savoya

Casa „Prinţul Eugen” din Timișoara, construită în 1817, se află în pericol GALERIE FOTO

Ziua Timişoarei, o sărbătoare care dezbină: "La o zi de sărbătoare toată lumea trebuie să se bucure, nu doar unii"



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: