Cea mai aşteptată lucrare de infrastructură din Banat, în 2019. Repararea ecluzei şi reluarea navigaţiei pe Bega, între Timişoara şi Serbia

Transportul în comun pe apă a fost reluat în Timişoara

Lucrările ce vor permite reluarea navigării pe Bega între Timişoara şi Serbia vor începe în primăvară şi vor fi gata în 2021.

Una dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din Banat, care vor demara în 2019, se referă la repararea infrastructurii de navigaţie pe canalul Bega, care va permite călătoria între Timişoara şi Serbia.

Proiectul vizează reabilitarea completă a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român (judeţul Timiş), achiziţia a două barje şi a unei drăgi –pentru întreţinerea canalului, plus studiul de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a friontierei.

Consiliul Judeţean Timiş se va îngriji de realizarea proiectului şi execuţia lucrărilor aferente deschiderii punctului de trecere a frontierei. 

În acest proiect, sârbii vor construi o pistă de biciclete de 43 kilometri pe malul Begăi (care se va putea lega de pista de biciclete de pe teritoriul României -  funcţională de mai mult timp între Timişoara şi frontieră).

De asemenea, cei din Voivodina vor repara cele două ecluze, de la Srbski Itebej şi Klek, şi vor achiziţiona o dragă. Spre deosebire de ecluza de la Sânmihaiu Român (construită în 1909, în perioada Imperiului Austro-Ungar), lăsată de izbelişte din anii ’50, ecluzele de la sârbi sunt funcţionale şi acum, având nevoie doar reparaţii şi modernizarea mecanismului.
 

Ecluza de la Sânmihaiu Român FOTO FOTO Wikimapia.org
 

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 13,8 milioane de euro. Părţii române îi revine în jur de 7 milioane de euro, 85% finanţare de la U.E., 13% confinanţare de la bugetul de stat şi 2 % contribuţia de CJ Timiş.

Conform proiectului, durata de implementare este de 48 de luni

Lucrările vor demara în această primăvară şi se estimează să fie terminate până în 2021, anul în care Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană. 

Liderul de proiect este Administraţia Bazinală de Apă Banat, în care parteneri sunt CJ Timiş, Secretariatul Provincial pentru Cooperare Interregională şi Administraţie Regională Voivodina şi VDP Vode Vojvodine.

Canalul Bega în Serbia FOTO magicofserbia.com
 

Pe apă de la Timişoara la Zrenjanin, Szeged şi Belgrad

Odată cu reabilitarea ecluzelor, se va putea naviga pe Bega de la Timişoara până dincolo de Zrenjanin, mai excat până în localitatea Titel. Aici se află confluenţa Begăi cu Tisa şi Dunărea. Navigând în sus, pe Tisa, se poate ajunge, prin Novi Becej-Becej (Serbia) la Szeged (Ungaria). În jos, Tisa se revarsă în Dunăre. Există două căi: de la Titel se poate merge pe canalul Dunăre-Tisa-Dunăre, spre Banatska Palanka – Baziaş; pe de altă parte, pe Dunăre se poate ajunge direct la Belgrad.

Timişoara s-a dezvoltat pe malul Begăi 

Istoria canalului Bega începe în anul 1728, când contele Claudius Mercy dispune săparea unui canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei. Atunci începe canalizarea râului Bega în amonte de Timişoara. Patru ani mai târziu, în 1732, pe noul canal circulă primul vapor pâna la Pancevo. Între 1735 - 1754 se construieşte o nouă variantă, mai la sud, între Timişoara şi Klek, iar vechiul canal este abandonat. 

Noul traseu este mult mai drept şi favorabil navigaţiei. În 1752 este menţionat Portul Timisoara în cartierul Iosefin. Cantitatea de marfuri transportate pe Bega era de 20.000 tone. Timişoara devine astfel primul oraş de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun.

Aproximativ 500.000 pasageri în anul 1944

În 1912, în Portul Timişoara sunt încarcate 415.000 de tone de marfă şi descărcate circa 200.000 de tone. În 1917, pe canalul Bega sunt înregistrare 563 ambarcaţiuni comerciale, care navighează timp de 305 zile pe an. Între 1937-1938, volumul de mărfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone pe an.

Navigaţie oprită din cauza conflictului dintre Dej şi Tito

Închiderea navigaţiei pe Bega între România şi Serbia s-a făcut în urma răcirii relaţiilor dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej şi liderul iugoslav Iosif Broz Tito. La începutul anilor '50, Tito a adoptat o politică independentă faţă de cea a blocului sovietic. În acea vreme, Stalin considera că Iugoslavia lui Tito era duşmanul de moarte al comunismului şi al lui personal. Pentru că Tito a ales liberalismul, Dej s-a temut de un atac armat din partea Iugoslaviei. Începând cu 1952, la ordinul lui Stalin, România a construit 30 de kilometri de buncăre în jurul localităţilor Voiteg şi Jebel, în judeţul Timiş, lângă graniţa cu Iugoslavia. 

După cum se ştie deja, în august 2018, s-a reluat şi transportul pasagerilor pe Bega, în Timişoara.

Citiţi şi:

VIDEO Primul oraş din România în care se face transport în comun pe apă. Cum arată o cursă cu vaporaşul pe Bega