Ce pun bănăţenii pe masă de Crăciun: cârnaţi, zupă şi tărie făcută din răchie

Ce pun bănăţenii pe masă de Crăciun: cârnaţi, zupă şi tărie făcută din răchie

Preparatele de porc nu pot să lipesească de pe masa bănăţenilor

Pe lângă bucuria petrecerii Crăciunului alături de familie, locuitorii din vestul ţării aşteaptă sărbătorile cu o masă îmbelşugată. În Banat, în tradiţia Crăciunului nu este atât de importantă masa în sine, cât toate obiceiurile legate de sărbătoare.

Totul începe prin Postul Crăciunului, când lumea se scutură de tot răul din an, dar în acelaşi timp au grijă să aibe cămara plină. Pentru bănăţeni este o ruşine să nu ai „spaisul” plin. Pe 20 decembrie, de Ignat, se taie rândul doi de porci, prima tăiere fiind imediat după Sfântul Mihai.
 
În Ajunul Crăciunului sunt aşteptaţi colindătorii, iar masa este pregătită pentru sărbătoare. Cina de Crăciun este tradiţională în aproape fiecare casă din Banat, iar preparatele din porc predomină. Totuşi, pe langa nelipsitele fripturi sau cârnaţi afumaţi, pe masă se mai găsesc şi alte bunătăţi. De pe masa bănăţenilor nu lipseşte zupa de tăiţei, din carne de pasăre, carne de vită sau porc. Urmează sarmalele şi friptura de toate felurile, murături şi varză acră. Apoi prăjiturile asortate, aşa zisele «mels splis», multe şi mărunte, cozonacii.
 
Când vine vorba de băuturi, este bine să existe răchie, vin fiert, iar în Banatul montan, la gugulani, se bea aşa numita „vinitură a băuturii”, răchia rusească făcută din ceai negru şi răchie. 
 
Cât mai multe prăjituri
 
La maghiarii din Banat, pe masa de Crăciun se obişnuieşte servirea ciorbei de peşte gătită după o reţetă specială. Nu doar românii servesc sarmale, ci şi ungurii. Pe lângă acestea, fripturile de raţă, de gâscă sau de curcan sunt printre specialităţile tradiţionale. Masa nemţilor este asemănătoare cu cea a celorlalţi bănăţeni, însă la ei se pune un accent special pe prăjituri, în sortimente cât mai variate.
 
Sârbii sărbătoresc dublu
 
Sârbii din Banat obişnuiesc să sărbătorească Crăciunul de două ori: o dată alături de toţi ceilalţi, iar a doua după calendarul vechi, în prima săptămână după anul nou. De Ajun, după vecernie, la ei este se face focul pentru arderea badniacului. Apoi, se serveşte enoriaşilor mâncare de post, care constă în varză, fasole şi salată orientală. La toate acestea se adăugă şi tradiţionala ţuică fiartă cu puţin piper şi miere.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: