Ce documente trebuie să prezinte victima unui act de violenţă pentru a obţine ordin de protecţie

Ce documente trebuie să prezinte victima unui act de violenţă pentru a obţine ordin de protecţie

Victimele violenţei îi pot ţine pe agresori la distanţă prin emiterea unui ordin de protecţie

Persoanele care au fost supuse unor acte de violenţă îl pot ţine la distanţă pe agresor prin emiterea, de către judecător, a unui ordin de protecţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

La rubrica „întrebări frecvente” de pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale sunt explicate probele pe care victima unui act de violenţă ar trebui să le prezinte instanţei pentru a obţine un ordin de protecţie. Probele pot fi constituite în primul rând din înscrisuri.

Pentru dovedirea actelor de violenţă la care a fost supusă victima, aceasta trebuie să prezinte instanţei cel puţin una din următoarele probe, cum ar fi: acte medicale din care să reiasă că victima a suferit traume fizice (certificat medico-legal, expertiză medico-legală, alte documente emise de unităţi spitaliceşti); dovada înregistrării plângerilor penale la Poliţie (numărul de înregistrare) sau la Parchetul de pe lângă Judecătoria unde victima are domiciliul/reşedinţa sau unde sau petrecut faptele de violenţă; sesizări înregistrate la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în vederea semnalării situaţiilor abuzive, neglijării la care au fost supuşi minorii.

Tot la capitolul înscrisuri se încadrează: înscrisuri emise de bănci şi nu numai - din care rezultă că agresorul a restricţionat sau limitat accesul victimei la orice formă de venit a familiei; înscrisuri din care rezultă că agresorul nu mai contribuie la cheltuieliele familiei şi/ sau la întreţinerea minorilor; înscrisuri din care rezultă că agresorul utilizează veniturile familiei la jocuri de noroc, pariuri sportive sau droguri; raportul sau fişa de evaluare psihologică ori psihiatrică din care rezultă traumele psihice suferite de victimă şi/sau minori şi eventualele tratamente urmate; înscrisuri medicale care atestă eventuale afecţiuni psihice ale agresorului; dovada existenţei unei condamnări sau sancţiuni cu amendă aplicate agresorului pentru alte acte de violenţă, infracţiuni sau contravenţii.

O altă probă o pot constitui mesajele (sms-uri sau e-mail-uri) trimise de către agresor - din care reiese starea de conflict, ameninţări, afirmaţii cu scop de şantaj, limbaj vulgar, injurii, hărţuire (transpuse/imprimate pe suport de hârtie). Probe pot constitui şi înregistrările audio stocate pe un CD sau transcrise de firme autorizate relevante.

Nu în ultimul rând, importante sunt probele cu martori care pot să ateste existenţa unor acte de violenţă. Aceşti martori pot fi persoane care au fost de faţă când s-au exercitat acte de abuz fizic, verbal, ameninţări, persoane care cunosc îndeaproape situaţia familială, care au sprijinit victima în rezolvarea problemelor cu agresorul sau care au văzut-o lovită. „Nu toate instanţele de judecată încuviinţează să fie audiaţi martori rude ale victimei”, arată reprezentanţii Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: