Caius Merşa, timişoreanul de la Chefi la cuţite, a vrăjit juriul cu supele sale. A primit trei cuţite şi merge mai departe

Caius Merşa în bucătăria emisiunii Chefi la cuţite FOTO Antena 1

Timişoreanul Caius Merşa, omul care a importat în România conceptul de Supa-bar, participă la show-ul Chefi la cuţite de la Antena 1.

Caius Merşa, pasionat de artă şi bucătărie, s-a gândit că are multe de povestit românilor, aşa că s-a înscris la Chefi la cuţite. În prima etapă, Merşa a pregătit juraţilor câte o supă special aleasă. S-a ales cu “trei cuţite”, ceea ce înseamnă că a mers mai departe în competiţie. 

“Am luat trei cuţite şi am mers în <Bootcamp>. E o experienţă foarte faină. Este o modaliate prin care pot ajunge în atenţia oamenilor. Momentan, ei dau ora exactă în bucătăria românească. Toată lumea se uita la ei.

Am venit cu trei supe, din trei zone diferite: Banat, Ardeal şi Moldova. Este vorba de o cremă de roşii ardelenească, foarte dulce. o cremă de roşii bănăţeană, acrişoară, care se face cu răntaş şi o ciorbă de roşii în stil moldovenesc, acrită cu zeamă de corcoduşe verzi”, a spus Caius Merşa.  

Puteţi vedea aici sezonul 8 „Chefi la cuţite”.  

Povestea Suppa-barului

Caius Merşa a deschis, în 2014, primul supar-bar din România. Mai exact, un restaurant-bar în care se vinde exclusiv supă. Locaţia se află pe strada Ungureanu din Timişoara. În fiecare zi există mai multe feluri de supe, un fel de meniul al zilei. Servirea se face în pahare speciale, din care se poate bea. Clientul primeşte şi o lingură dacă îi place să mănânce aşa, însă ideea este să bea supa. 

„Ideea mi-a venit după o excursie făcută în Ungaria. Am vizitat la Budapesta un loc foarte interesant, specializat numai în supe. Supe aromate, veritabile cocktailuri care ţin şi de foame, dar şi de răsfăţ. Atunci am zis că ar fi ceva nou şi inedit pentru Timişoara. Nu am crezut vreodată că o să meargă atât de bine, pentru că era vorba totuşi de o nişă foarte mică. Au început apoi să se deschidă diferite ciorbării, e şi în Bucureşti una, dar cum suntem noi nu e niciuna. Nici copiile care au apărut nu sunt la fel ca ale nostre. Ne-am extins cu spaţiul şi în Iulius Mall, dar din cauza pandemiei a trebuit să închidem acolo. Mă gândesc să fac o franciză din Suppa-bar. Aşteptăm să treacă acest COVID”, a declarat Caius Merşa. 

Caius Merşa este cel care vine cu reţetele pentru supe. Supă caraibeană de pui cu cocos, supă de pui cu ciuperci, cremă italiană de fasole, supă jamaicană de fasole, supă meditareană cu năut, chiozo şi spanac, cremă de mazăre cu ghimbir şi ardei iute, cremă de praz cu carfofi şi rozmarin, cremă tailandeză de conopidă, supă de pui marocană, cremă de brocoli cu migdale, cremă thailandeză cu curry, ciorbă rusească Soleanca, cremă de dovleac copt cu cocos, cremă picantă de linte roşie, sunt doar o mică parte din reţetele oferite în Suppa-bar. 
 

Proiect de cercetare antropologică

Pasionat de mâncare, Caius Merşa face în prezent cercetare culinară la un centru de antropologie din cadrul Universităţii de Vest. Noul său proiect se numeşte Culanaria Banatica. 

“Am început să descopăr cărţi de bucate vechi, din 1900, din România. Am încercat să văd de unde vin toate aceste lucruri şi mi-am dat seama că pot să fac ceva pentru gastronomia românească. Colaborez cu profesoara Otilia Hedeşan, care a format o echipă pentru o cercetare în teren. Ei se ocupă de toată partea de vest a României, dar au ajuns şi în Ungaria şi Serbia. Au cules foarte multe reţete. Ele aveau reţetele, dar cumva trebuiau aduse în actualitate. Trebuie scos cuvântul tradiţional. Toată lumea vorbeşte de <tradiţional>, deşi nu este aşa. Ţăranul român din Ardeal a postit cam şase luni pe an. Noi am interpretat şi transformat acest <tradiţional>. Ştefan cel Mare mânca mămăligă, dar porumbul a ajuns la noi în 1716. Aici, în Banat, am avut toate influenţele posibile. Austro-ungară, slavă, turcă, italiană, apoi, influenţele din Oltenia şi Moldova, ca urmare a migraţiei interne de după al Doilea Război Mondial. Bucătăria franceză nu a ajuns la noi prin Transilvania. A ajuns din Moldova, via Rusia, care aveau o afinitate pentru francezi. A venit pe ocolite în România această influenţă franceză”, a mai declarat Caius Merşa. 

Caius Merşa, absolvent al Facultăţii de Arte din Timişoara a fost unul dintre oamenii din spatele clubului D'arc, a deschis apoi D'arc pe mall, terasa de pe malul Begăi, unde a adus şi o şalupă-terasă. A avut şi cafeneaua Spinoza, pe care a fost nevoit să o închidă din cauza pandemiei.  
 

Caius Merşa a fost invitat la o ediţie „FuckUp nights”, unde a povestit despre o experienţă traumatizantă prin care a trăit în 2016. Un an pe care acum doreşte să-l uite complet. 

Vă recomandăm această poveste:

Omul de afaceri român care a murit de şase ori: „Am continuat să mai mor. M-am uitat apoi pe fişa medicală, am găsit vreo şase resuscitări“

Puteţi vedea aici sezonul 8 „Chefi la cuţite”.