"Semmeringul bănăţean", cea mai veche cale ferată montană din ţară, este în pericol să fie închisă, la 150 de ani de la darea în funcţiune

Linia de cale ferată Oraviţa-Anina a fost scoasă la licitaţie, dar nimeni nu a fost interesat. Liderii de sindicat din CFR spun că dacă şi următoarea licitaţie va rămâne fără rezultat, ruta ar putea fi închisă

Cea mai veche linie ferată montană de pe teritoriul actual al României este scoasă din nou la licitaţie de către Societatea Naţională CFR SA. La prima licitaţie de la Bursa Română de Mărfuri, care a avut loc în octombrie 2012, niciun operator de turism nu a fost interesat. 

Licitaţia a fost reluată pe 29 mai, însă nici de această dată nu s-a găsit cineva interesat pentru a închiria linia Oraviţa-Anina, pe o durată de patru ani, cum este stipulat în ofertă. Ca atare, CFR este nevoită să reia licitaţia, iar în cazul în care nu va va avea niciun rezultat, urmează să renunţe la această rută. 

„CFR SA şi CFR Călători au atenţionat că, dacă în urma licitaţiilor nu se găsesc doritori, vor fi nevoite să închidă ruta. Există încă două soluţii pentru salvare. Una e la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, care a spus că ne ajută cu bani de la buget, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat până acum. Şi cealaltă este cea a turiştilor. Dar noi suntem specialişti în a ne dărâma monumentele, nu să profităm de ele“, a declarat Ioan Boloş, lider sindical al Regionalei CFR Timişoara. 

Printre obligaţiile prevăzute în contractul de închiriere se află şi preluarea şi păstrarea, de către operatorul economic care ar câştiga licitaţia, a personalului CFR existent. Pe secţiunea Anina-Oraviţa îşi desfăşoară activitatea 77 de persoane. 

Între cele două oraşe există deocamdată doar două curse pe zi, dus-întors, însemnând patru drumuri, iar numărul călătorilor ajunge la maximum cinci pe cursă. Costul unui drum este de 5,2 lei de persoană, iar grupurilor organizate, mai mari de zece persoane, li se pot aplica reduceri la casierie.

„Semmeringul bănăţean“, cum i se mai spune căii ferate Oraviţa-Anina, a fost construit în timpul Imperiului Austro-Ungar şi a fost dat în folosinţă în 25 noiembrie 1863 pentru transportul de marfă. Din 18 noiembrie 1869, calea ferată a început să fie folosită şi pentru transportul de persoane. 

Linia ferată are o lungime de 33 de kilometri şi cuprinde 14 tuneluri şi zece viaducte. Unele tuneluri sunt cele mai vechi folosite în Europa şi au fost săpate cu dalta, ciocanul, târnăcopul sau cu ciocanul de piatră, dinamita nefiind încă inventată.

Linia a fost construită pentru ca huila şi antracitul din minele de la Anina să poată ajunge la Oraviţa, iar de aici mai departe în portul de la Baziaş, de unde cărbunele era îmbarcat în vapoarele care îl duceau la Viena.

SALVAREA POATE VENI DE LA TURIŞTI

Zvonul că linia Oraviţa – Anina ar putea fi închisă i-a făcut pe cei de la Asociaţia Liga Bănăţeană din Timişoara să se implice în salvarea „Semmeringului românesc“. Prima soluţie a fost promovarea şi atragerea turiştilor în zonă.

“Având în vedere faptul că în acest an sărbătorim 150 de ani de la darea în funcţiune a căii ferate Oraviţa – Anina, dar şi valoarea deosebită atât din punct de vedere istoric, cât şi al patrimoniului cultural şi tehnic a acesteia, considerăm că este datoria noastră morală de a ne alătura celor care încearcă de ceva vreme să atragă atenţia asupra pericolului de dispariţie a acestui monument istoric. Calea ferată Oraviţa - Anina este clasată monument istoric în grupa A, de interes naţional începând cu anul 2004”, a declarat Cristian Colojoară, membru în Liga Bănăţeană. 

„Sunt turişti mai mult sâmbăta şi duminica. Poate că nişte programe de vizitare în sistem organizat ar fi cele mai potrivite“, a spus Ilie Damian, unul dintre şefii de tren. 

Staţiile Oraviţa şi Anina sunt, la rândul lor, monumente istorice, aşa cum este, de altfel, întreg traseul.