Aventurile lui Badea Cîrţan în Ungaria. De ce i s-a interzis să-l viziteze pe Ioan Slavici în închisoarea de la Vac
0
Badea Cîrţan a vizitat de multe ori Budapesta, dar şi închisorile de la Vac şi Szeged, unde erau închişi Ioan Slavici, respectiv Memorandiştii din Cluj.
Gheorghe Cîrţan cunoscut şi sub numele de Badea Cîrţan a fost un ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind cărţi româneşti, aduse clandestin din România, la sate. De-a lungul vieţii sale, a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Egipt, Germania, Ierusalim şi în atâtea locuri prin ţară. În Ungaria ajunge de mai multe ori.
Despre experienţele sale din ţara vecină a scris cunoscuta cercetătoarea Maria Berényi, de la Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria.
Badea Cîrţan a trecut de foarte multe ori prin Budapesta şi pe la redacţia şi tipografia lui Dimitrie Birăuţiu.
„Cu un prilej, aflându-se acolo şi vazîndu-i adunaţi pe câţiva dintre militanţii şi liderii români, acesta le trăsneşte una buna: «Iacă şi dumneavoastră aici: Todică, Birăuţiu, Bănuţiu, în loc să fiţi: Todea, Birău, Ban. Tot mici, tot mici, n-avem un om mare, să facă minuni». Badea Cîrţan avea umor şi era totdeauna bine venit în redacţie”, susţine Maria Berényi.
„Despre acest lucru ne mărturiseşte Sebastian Stanca: «Venea des la Pesta şi totdeauna ne cerceta redacţia. Ne obişnuisem să-l vedem tot la 2-3 luni odată în mijlocul nostru şi dacă întârzia, parcă ne lipsea. Vorbea cu o predilecţie vădită în pilde. Figurile romane Cesar, Scipio, Traian, August erau pentru badea Cîrţan adevărate ideale. De aceştia se încălzea ochii împăianjeniţi de streaşina genelor, lungi şi cenuşii scânteia o lumină mai vie şi obrajii i se rumeniau. Venea în redacţie cu o deosebită sfială. Pentru el, redacţia era biserica culturii, de care se cuvine să te apropii cu cel mai devotat simţ şi respect. Cu căciula în mână, scoasă încă de pe scări, deschidea încet uşa şi se furişa în odae oprindu-se brusc lîngă prag. «Trăiască dl Stanca, trăiască dl Bănuţ, trăiască dl Birăuţiu să se facă birău în ogorul neamului». Ăsta era salutul lui obişnuit. Noi ne ridicam zgomotoşi de la mese şi îl luam între noi îmbulzindu-l cu fel de fel de întrebări.(…)»”, citează Maria Berényi.
Badea Cîrţan la Budapesta FOTO http://www.rxx.co.il
Badea Cîrţan ducea multe reviste şi cărţi pentru răspândire primite de la Birăuţiu. Dar aducea şi manuscrise pentru publicare, culegeri de folclor, snoave din cele mai îndepărtate zone.
„Badea Cîrţan a ajuns prima dată în capitala Ungariei în timpul procesului memorandiştilor. În dimineaţa zilei de 6 mai 1894, cu o zi înainte de începerea procesului (memorandiştilor) pornea din Sibiu spre Cluj şi George Cîrţan. Se afla într-un tren înţesat de oameni. printre ei - un grup de memorandişti grupaţi în jurul fruntaşului politic Ion Raţiu. Urale şi marşul «Deşteaptă-te române» se auzeau pe tot traseul“.
Ciobanul pleacă la Vac, unde era închis Ioan Slavici şi, apoi, la Szeged, unde erau închişi Memorandiştii de la Cluj.
„Când condamnaţii au ieşit din sală călcând pe flori, George Cîrţan simţea şi vedea cum aceşti oameni făureau, practic, istoria. El era unul din cei mulţi care ovaţionau, care aruncau cu flori, dar, în acelaşi timp, era unul din cei puţini care ajungeau să stea de vorbă de aproape cu aceşti oameni aleşi. Cei condamnaţi au fost apoi conduşi cu alai la închisorile din Seghedin şi Vaţ. Printre cei care i-a urmat a fost şi Cîrţan“, mai arată Maria Berényi.
Aşa ca, atunci cînd, Memorandiştii din Cluj sunt întemniţaţi, el spune:
„Eu, cioban George Cîrţan.
Nici n-oi bea, nici n-oi mînca
Pîn-de Seghedin n-oi da,
De iubiţii osîndiţi
Ce-s în temniţe zvîrliţi.”
Face drumuri la Vaţ unde este închis Ion Slavici şi la Seghedin unde erau închişi cîţiva dintre memorandişti şi se plînge:
“La grădina-n Seghedin
Plîng florile de iasomin
De răsună uliţa
Şi tremură temniţa.
De la Seghedin la Vaţ
Numai drumuri de la fraţi
Numai lacrimi, jale, dor
Pe feţele tuturor”
„Datorită deselor lui apariţii, directorul închisorii din Vaţ, l-a bănuit că ar fi spion; în consecinţă, nu i s-a mai permis accesul în incinta penitenciarului. În această situaţie reacţia lui Cîrţan a fost pe cât de neaşteptată, pe atât de impresionantă... Ca să arate totuşi că n-a uitat pe martirii neamului, s-a aşezat liniştit la poarta de intrare şi scoţînd fluierul din şerpar a început să doinească de jale, timp îndelungat, spre surprinderea trecătorilor unguri din afară şi spre mulţumirea celor întemniţaţi, ieşiţi în curte, şi asupra cărora acest semn de viaţă, transmis peste ziduri, produsese o profundă impresie“, mai susţine Maria Berényi.
Badea Cîrţan călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. A călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporului român şi din dragoste pentru istoria lor.
Badea Cîrţan se întorcea la oi după fiecare călătorie. În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cîrţan s-a stins din viaţă. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „Badea Cîrţan doarme aici visând întregirea neamului său”.
Citiţi şi:
Noul Badea Cârţan a încălecat pe-o şa prin Europa: englezii beau de vineri până duminică, turcii – cei mai ospitalieri, românii n-au învăţat nimic de la Occident
FOTO VIDEO Un bărbat pleacă pe jos din Cârţişoara până la Roma, în costum popular şi opinci, pentru a reface drumul lui Badea Cârţan
Se încarcă comentariile...
