Aurul devine noua alternativă investiţională a românilor

Lingou aur Trezoreria Austriaca

Bani la ciorap, depozite bancare, acţiuni sau metale preţioase? O întrebare pe care mulţi dintre cei care reuşesc să pună un ban deoparte şi-o pun în ultima perioadă. Mulţi se întorc înapoi la mijloacele de economisire clasice, la aur. „Aurul nu se devalorizează niciodată, cu el în mână nu mori de foame”, ne spunea un timişorean care şi-a plasat banii în acest metal preţios.

Banca Naţională a României emite şi vinde populaţiei produse realizate din aur. Vorbim aici doar de piese numismatice, de dimensiune mică, achiziţionate mai ales de colecţionari şi a căror valoare creşte în timp prin calitatea unicat a piesei, nu neapărat a valorii metalului din care este realizată.

Una dintre principalele bănci de pe piaţa românească a sesizat oportunitatea vânzării de aur, dar în scop investiţional şi a introdus-o şi pe piaţa locală. O decizie înţeleaptă, cu atât mai mult cu cât banca „mamă” din Austria are o bună experienţă pe acest tip de produs. Investiţia n trebuie să fie neapărat una de mari dimensiun, de altfel lingourile din aur de două grame au cea mai mare cerere. Costă mai puţin de 400 de lei bucata. Cel mai mare are un kilogram şi scoate din buzunarul viitorului proprietar 147.000 de lei. De asemenea, cea mai solicitată dintre monezi este cea de 1/10 uncie (3.11g) şi 1 uncie (31.10g)

Succesul a fost instant. Cererea pentru acest tip de investiţie a fost major. Timişorenii au fost printre cei mai buni cumpărători, prin sucursala locală a băncii respective fiind vândute cinci kilograme de aur numai în jumătate din luna decembrie. Metalul preţios este oferit sub formă de monede şi lingouri emise de Monetăria austriacă.

Banca oferă clienţilor săi retail, de la jumatatea lunii decembrie 2013, posibilitatea să cumpere aur direct de la ghişeele unităţilor sale, fără a mai fi nevoie de precomandă. Decizia introducerii acestui produs a fost bine primită de public, ca dovadă banca a vândut în toate unităţile din România, în luna decembrie 2013, peste 25 de kilograme de aur. Cantitatea cuprinde atât aur vândut pe bază de precomandă, cât şi aurul cu vânzare imediată la ghişeele băncii.
 

Şi la Timişoara interesul a fost crescut, prin vanzare directă s-au vândut la ghişeu 1,7 kilograme de aur, iar cu precomandă 3, 3 kilograme de aur.

Aurul vândut este de cea mai bună calitate (puritate 999.9%) şi este furnizat de către Monetăria statului austriac, o instituţie cu o bogată tradiţie în domeniu şi care comercializează cu succes aur sub formă de monede şi lingouri pentru investitorii din întreaga lume. Respectiva bancă vinde lingouri de diferite mărimi inclusiv cele de 2 grame care sunt, totodata, şi cele mai cautate, iar dintre monezi cea mai vândută este cea de 1/10 uncie (3.11g) şi 1 uncie (31.10g) - Filarmonica.
 

Astfel, cea mai mica monedă oferită la vânzare are o greutate de 3,121 grame şi costă 546 lei, iar cea mai mare are 31,103 grame şi costă 4.773 lei. Cel mai mic lingou pe care banca îl oferă la vânzare are o greutate de 2 grame şi costă 372 lei. Cel mai mare are 1 kg şi costă 147.608 lei.

Serviciul de vânzare aur la ghişeele unitatilor este disponibil, într-o primă fază, în 15 unităţi din reţeaua băncii, răspândite pe tot cuprinsul ţării – Iaşi, Cluj Napoca, Braşov, Arad, Craiova, Botoşani, Sibiu, Timişoara, Constanţa, Oradea iar 5 unităţi sunt situate în Bucureşti.

Investiţie de viitor folosită mai ales pentru siguranţă

De ce cumpără oamenii asemenea produse? În primul rând pentru că aurul nu îşi pierde niciodată din valoare. E drept, preţul acestuia fluctuează, nu e constant, dar scăderea nu e atât de mare încât să ducă la pierderea banilor.

„Am ales să cumpăr aur pentru că am fost total dezamăgit de alternative. La depozitele bancare am ajuns să vin acasă cu mai puţini bani decât am depus iniţial. La acţiuni volatilitatea e prea mare şi, sincer, habar nu am despre ce se întâmplă acolo. Fondurile de investiţii... au câştig mic şi încă sunt speriat de perspectiva FNI. Aici, cu aur nici nu câştig, nici nu pierd, dar ştiu că dacă vine războiul peste mine nu mor de foame. Aurul nu suferă de inflaţie, aurul nu se devalorizează, cu el în mână nu mori de foame”, ne spunea Eduard, un timişorean care doreşte să îşi protejeze numele din motive de securitate.

Iar dacă tot vorbim de securitate, timişoreanul ne mai spun că riscuri există, dar sunt la fel cu cele legate de un televizor bun sau un laptop lăsat acasă.

„E clar că dacă intră cineva în casă poate să caute şi să găsească ce vrea să fure. La fel şi la electronice, doar nu o să stai cu laptopul sau tableta ascunsă în spatele veceului. Aurul e într-un seif, bine pus. Era şi varianta păstrării într-o casetă de valori la bancă. E sigur? Aţi văzut ce s-a întâmplat în vară la Ploieşti când au dispărut lucrurile oamenilor şi din casetele la bancă. Ce o fi o fi... nu mergem cu aurul în sicriu. Aşa, la bancă mai dădeam şi o grămadă de bani pe închiriat, era la fel ca şi la depoozite”, ne-a mai spus Eduard. El a preferat să cumpere câteva lingouri dintre cele mai mici. „Nu e investiţia mare, sunt cinci bucăţi, sigur sunt dintre cei care au luat din acelea mai mari. De ce no monede şi lingouri? E aşa ..... mai ca în filme parcă”, a încheiat Eduard.