AUDIO „O mică eşarfă pe cătuşe”. Propunerea a fost făcută la o dezbatere organizată de Ministerul Justiţiei

Specialişti din Ministerul Justiţiei, sistemului penitenciar, învăţământ, medici şi voluntari au dezbătut joi, la Timişoara, situaţia condiţiilor de detenţie din penitenciare. Participanţii la dezbaterea, organizată de Ministerul Justiţiei, au propus mai multe soluţii de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie. Una a fost de acoperire a cătuşelor cu o eşarfă atunci când deţinuţii sunt duşi printre civili, la Spitalul Judeţean Timişoara.

Revoltele care au avut loc în cursul lunii iulie în mai multe penitenciare din România au determinat Ministerul Justiţiei să propună un set de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. În cadrul acestui proiect se realizează la Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova şi Bucureşti dezbateri regionale cu specialiştii care lucrează direct sau indirect cu deţinuţii, pentru identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie şi de integrare socială a deţinuţilor după eliberare.

Prima dezbatere de acest gen s-a organizat, joi, la Timişoara. Din partea Ministerului Justiţiei a participat consilierul ministrului, Crina Morteanu. Reprezentanţi ai Penitenciarului Popa Şapcă, ai Inspectoratului Şcolar Timiş, ai Spitalului Judeţean Timiş, ai Serviciului de Probaţiune, dar şi ai Bisericii au venit cu propuneri de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie.

„Cred că graţierea rezolvă pentru maximum şase luni problema aglomerării”, a spus directorul Penitenciarului Popa Şapcă din Timişoara, George Alexeev. Acesta a spus că acordarea unor facilităţi deţinuţilor şi atragerea lor în muncă este extrem de benefică. Alexeev a spus că, la Timişoara, din 900 de deţinuţi, 600 lucrează, iar 100 o fac fără supraveghere.  „De multe ori riscăm, dar am observat că atmosfera din penitenciar este mult mai bună dacă avem ocupaţie. Pe de o parte, munca ne aduce venituri, deţinuţii primesc un salariu, iar unii dintre ei pot chiar să le trimită bani acasă familiilor”, a spus directorul unuia dintre penitenciarele care oferă printre cele mai bune condiţii de detenţie din România.

Alexeev a spus că la nivelul penitenciarului, cu ajutorul voluntarilor, dar şi al personalului de specialitate se caută soluţii pentru ca deţinuţii să petreacă cât mai mult timp cu familiile, două exemple în acest sens fiind construirea unui loc de joacă pentru copiii deţinuţilor care vin să îşi vadă părinţii şi permisiile care le permit deţinuţilor să meargă acasă să îşi viziteze familiile. Directorul de la „Popa Şapcă”, a arătat că în unele sisteme din Europa, unii dintre deţinuţi muncesc de luni până vineri ca un angajat normal, dorm în penitenciar, iar în weekend li se permite să meargă acasă. „Pentru unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie e nevoie de fonduri, dar unele măsuri pot fi puse în practică fără costuri”, a spus George Alexeev.

La rândul său, directorul Centrului Educativ Buziaş, Florin Şerpe a spus că până la construirea unor penitenciare noi, pot fi extinse sau îmbunătăţite construcţiile penitenciarelor existente. „Cu toţii suntem de acord că prima soluţie e construirea de penitenciare. Pe termen scurt nu se poate. Pe termen mediu o soluţie este construirea în interiorul penitenciarelor, unde ai utilităţile, ai sistemul de siguranţă”, a spus Florin Şerpe, potrivit căruia în unele ţări europene, deţinuţii aflaţi în regim deschis şi semi-deschis locuiesc în blocuri de garsoniere sub supravegherea Serviciului de Probaţiune, dar cu un grad de libertate destul de ridicat.

O propunere interesantă a venit din partea reprezentantului Spitalului Judeţean din Timişoara, instituţie la care ajung să fie duşi pentru tratamente medicale deţinuţi din toată regiunea. Prezent la dezbatere, şeful Serviciului Managementul Calităţii, Daniel Tarabic, a luat cuvântul şi a spus că toate spitalele din România sunt acreditate la fiecare cinci ani, avându-se în vedere 1.700 de indicatori, dintre care unul singur se referă la sistemul penitenciar. „Sugestia mea este ca dacă se consideră necesar să se introducă noi standarde, având în vedere că este unul singur”, a spus Daniel Tarabic.

Acesta a venit şi cu o propunere practică: acoperirea cătuşelor pe care le poartă deţinuţii plimbaţi de gardieni prin spital. „Nu mai devreme de ieri era un deţinut micuţ însoţit de doi gardieni. Se produce o emoţie şi o rumoare la bătrânicile care sunt în spital. Poate nu ar fi o sugestie foarte rea, o mică eşarfă pe cătuşe sau altceva. Credeţi-mă, în Spitalul Judeţean sunt 3.000 de oameni zilnic şi nu dă foarte bine”, a spus Daniel Tarabic.



Directoril Penitenciarului Timişoara, George Alexeev a spus că a propus chiar ca deţinuţii să fie predaţi pentru a beneficia de tratament fără supravegherea gardienilor, dar „nu au fost de acord domnii Bârsăşteanu (n.r. fost manager al spitalului) şi domnul Săndesc (n.r. fost secretar de stat) pentru că creăm cealaltă stare”. Soluţia a fost de încheiere a unui protocol între penitenciar şi spital.

Alexeev a profitat de ocazie pentru a-i propune Ministerului Justiţiei să ia măsuri astfel încât deţinuţii mascaţii care duc deţinuţi la spital să nu fie nevoiţi să stea cu bonurile de ordine în mână pe holuri. „Chestiunea asta trebuie reglementată la nivel naţional, să fim luaţi separat sau în zile separate pentru că altfel stăm pe holuri şi nu avem ce face”, a spus Alexeev.  Toate propunerile făcute în cadrul dezbaterilor organizate în ţară vor fi prezentate Ministerului Justiţiei, urmând ca până la finele lunii septembrie să se stabilească un set de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.