Arabii din Banat se luptă să primească pământ pentru un loc de veci GALERIE FOTO

Singurul cimitir pentru musulmani din vestul ţării se află în Bihor, în localitatea Ciumeghiu, de lângă Salonta. Dacă moare o persoană din comunitatea lor, acesta trebuie dus la groapă la 130 de kilometri de oraș.

Comunitatea arabilor din Timişoara a făcut numeroase cereri către primărie ca să primească un petic de pământ pentru cimitir, dar a rămas doar cu promisiunile autorităţilor. În cazul în care moare un membru al comunităţii, acesta trebuie dus ori în ţara natală, ori la singurul cimitir musulman din vestul ţării, care se află la ieşirea din localitatea Ciumeghiu, din judeţul Bihor, la zece kilometri înainte de Salonta.

„Acum doi ani am participat la o şedinţă a primăriei şi ni s-a dat 1 hectar lângă cimitirul militar, la intrarea în Săcălaz. Până la urmă am fost anunţaţi că au existat probleme cu fostul proprietar şi sunt nevoiţi să caute alte soluţii. De atunci se tot caută. Spun că nu au teren liber”, a declarat Alim Sawfan, originar din Egipt, care trăieşte la Timişoara din 1991.



Vezi galerie foto de la cimitirul musulman

Arabi din Banat au reușit de-a lungul anilor să obțină toate drepturile pentru care s-au luptat. La Timișoara funcționează o școală în limba arabă, unde copiii pot învăța în limba lor natală, cu profesori și manuale de la ei de acasă. Funcționează un Centru Cultural Româno-Arab, pentru a păstra și a le arăta și altora din valorile lor. Au o moscheea unde se adună pentru rugăciuni. Fie că e vorba de sărbătoarea Ramadanului, fie că e vorba de o căsătorie, sau pentru rugăciunile zilnice, aceștia se întâlnesc la moscheea de pe strada Ștefan Stâncă.

"Nu au pământ să ne ofere"

Le lipsește totuși ceva pentru a fi mulțumiți în totalitate. Este vorba de un cimitir propriu, unde să își îngroape morții după regulile și tradițiile musulmane. „E foarte greu dacă se întâmplă să moară cineva. Trebuie dus la 135 de kilometri de oraş, la Ciumeghiu. Nu se ocupă nimeni de acel cimitir. Ultima dată când a murit un musulman, a fost trimis în ţara natală, pentru că familia nu a fost de acord să-l îngroape la Ciumeghiu”, a mai spus Alim Sawfan.



“Am încercat să obținem aprobare pentru cimitir, dar ni s-a spus că nu există spațiu. Acest cimitir trebuie să fie nu doar pentru musulmani, ci pentru toți străinii. Tot timpul au venit cu ceva motive, ba că nu există pământ să ne ofere, ba că nu știu ce probleme sunt, numai să nu ne ajute”, a spus Abdou George, originar din Kuweit, administrator la un bazar de pe „Fâșia Gaza”.

Cimitirul musulman de la Ciumeghiu a fost înfiinţat în 1998, de către Harry Shammat, un sudanez care trăieşte chiar în sat. Acesta a primit de la primărie un teren de 500 de metri pătraţi, pe câmp, la ieşirea din localitate. De atunci, au fost îngropate acolo aproape 30 de persoane. Unsprezece dintre ele erau din Timişoara, restul din Arad şi Bihor.

Cimitirul fantomă

Nu există drum până la cimitir. La ieşirea din Ciumeghiu, se trece direct de pe şosea peste câmp şi tufărişuri. Cimitirul este împrejmuit de un gard verde, iar poarta pe care se află simbolul semilunei este închisă cu un lacăt ruginit care este pus doar de formă. Iarba pare că nu a fost tăiată niciodată pe acolo, mormintele sunt neîngrijite, iar pământul tasat. Doar plăcuţele cu inscripţie arabă, unele deja ruginite şi şterse de timp, arată că acolo ar fi un cimitir.

Un singur mormânt, pe care scrie numele Osman Sara, arată a loc de veci. „Acolo în colţ este îngropat copilul meu. A murit la naştere. Din păcate, cimitirul nu arată prea bine. Trebuie aranjat. La musulmani nu se vine la cimitir ca la români, pentru a aprinde lumânări sau a lăsa flori. Nu vine nimeni la cimitir”, a spus Khaled, om de afaceri musulman, care a binevoit să vină din Salonta pentru a ne arăta cimitirul.

Acesta a povestit şi ritualul înmormântărilor la musulmani. „Mortul se pune în groapă învelit într-un cearşaf alb. Se aşază pe o parte, iar groapa de circa doi metri are doar 70 de centimetri lăţime. Nu vine preotul să predice, oamenii doar se roagă”, a declarat Khaled.



Cafea tare pentru cei care trec pragul casei

Tot în tradiția musulmană, persoana care moare trebuie să fie îngropată cel târziu a doua zi, iar timp de trei zile casa îndoliată va rămâne deschisă pentru a primii persoanele care vor să transmită condoleanțe. Gazda este nevoită să servească cafea amară, foarte tare. La procesiunea de înmormântare iau parte doar bărbații.

Comunitatea arabilor din Timișoara reprezintă cel mai important grup etnic format în zona de vest a țării în ultimii 20 de ani. Cei mai mulți provin din Palestina și Siria. Dar sunt și din Irak, Libia, Egipt, iar în număr mai mic din Maroc și Tunisia. Rândurile musulmanilor este îngroșat de numărul mare de tineri veniți la studii din India.