Anul Nou Chinezesc 2019. Porcul atrage succesul în toate aspectele vieţii. Cum sărbătoresc asiaticii la Timişoara

După calendarul tradiţional chinezesc, în 5 februarie se sărbătoreşte Anul Nou Chinezesc. Asiaticii au ieşit din anul Câinelui şi au intrat în anul Porcului.

Anul Nou Chinezesc este cea mai importantă sărbătoare tradiţională a chinezilor. Festivalul începe de obicei în prima zi din prima lună din calendarul chinezesc şi ia sfârşit cu Festivalul Lampioanelor care are loc în a cincisprezecea zi. 

Odată cu chinezii, sărbătoresc Noul An şi coreenii, thailandezii, mongolii, filipinezii, malaiezienii, sigaporezii sau vietnamezii. 

“Acestă sărbătoare, Anul Nou Chinezesc, seamănă un pic cu Crăciunul din România. Este petrecut în familie, se fac vizite la prieteni. Budiştii se duc la pagodă. Practic, astăzi, la ora 19, la noi, e Anul nou în Vietnam, care eeste cu cinci ore în faţă. Se pregăteşte mâncare din legume, cartofi, fosole verde, orez, carne de pui sau de porc. Avem acele cunoscute Pacheţele de primăvară, care se numesc <nem>. Se bea vin, bere şi o băutură făcută din orez sau porumb”, a spus Minh Binh, care face parte din micuţa comunitate de vietnamezi din Timişoara.

Minh se află în România de mai bine de zece ani. A ajuns aici prin căsătoria cu un timişorean. La acea vreme era singura vietnameză din Timişoara însă acum, comunitatea a mai crescut. Minh şi-a realizat şi unul din vise, acela de a avea un restaurant vietnamez în oraşul de pe Bega. 

“În Timişoara suntem acum aproximativ 200 vietnamezi. Ştiu că la Smithfield lucrează aproximativ 150 de vietnamezi, la firma de construcţii Somaco sunt cam 50 de vietnamezi. La noi lucrează şase persoane din Vietnam. ”, a mai spus Minh (foto).  

Despre anul Porcului de Pămint, asiaticii spun că va fi unul al bucuriei, al prieteniei şi iubirii pentru toate semnele zodiacului, pentru că porcul atrage succesul în toate aspectele vieţii.

Povestea unei vietnameze la Timişoara

Minh a terminat facultatea de management turistic la Hanoi şi a lucrat la o agenţie de turism când l-a cunoscut pe Răzvan, un tânăr timişorean angajat pe atunci la Alcatel, care străbătea lumea pentru această companie multinaţională. Avea să fie trimis la Hanoi, în capital Vietnamului. 

“Am avut o prietenă care s-a căsătorit cu un francez, care lucra şi el la Alcatel, în Hanoi. Când a venit Răzvan în Vietnam, a început şi el să iasă cu noi la restaurant, la cafenea, la cumpărături. Aşa a venit iubirea. După cinci luni el s-a întors în România”, a povestit Minh Binh.   

Au urmat doi ani de relaţie la distanţă. Au ţinut legătura prin internet, chat, telefon, până când Răzvan a fost trimis în India.

“Şeful meu nu m-a lăsat să plec pentru aşa mult timp şi atunci mi-am dat demisia. Am plecat în India. Pentru Răzvan a urmat încă un contract de şase în Ghana, unde nu m-am mai dus şi eu. Dar la final a urmat un binemeritat concediu. Şi a venit în Vietnam. Atunci am discutat despre căsătorie, despre plecarea mea în România. Aşa se face că ne-am căsătorit la Ambasada Română din Hanoi. Când a aflat că vreau să mă căsătoresc cu un român, mama a plâns. Mi-a spus că nu e nevoie să plec aşa departe. Tata a fost mai deschis, a spus că dacă sunt fericită pot să plec oriunde”, a mai spus Minh, care este şi mamă a doi băieţi. 

Minh s-a ocupat de bijuterii handmade  şi obiecte de decor tradiţionale vietnameze. A făcut un magazine online şi era prezenta la diverse târguri. În urmă cu trei ani a deschis un restaurant cu specific vietnamez în plin centrul Timişoarei, iar la începutul acestui an a mai deschis un restaurant, Litle Hanoi, pe strada pietonală Mărăşeşti.

Anul nou la Coreeni

Cu ocazia începutului de an Consulatul Onorific al Republicii Coreea în Timişoara a organizat un eveniment inedit, la Filarmonica Banatului. Programul a cuprins o expoziţie de costume tradiţionale coreene Hanbok, un moment artistic susţinut de Viorel Ciurtin şi o degustare de băuturi şi preparate coreene autentice. Nu a lipsit nici tradiţionala lansare de lampioane.  

„După cum probabil unii dintre voi ştiţi deja, coreenii au bucuria să sărbătorească <de două ori> Anul Nou, întrucât se iau după două calendare, fiecare având propriul său sfârşit de an. Unul este cel occidental, adoptat de Coreea în anul 1895 şi utilizat în intreaga lume, prima zi din an fiind 1 ianuarie, iar altul este Calendarul lunar conform căruia anul nou nu are dată fixă şi se sărbătoreşte în ziua când apare a doua lună nouă după solstiţiul de iarnă. Prima zi a noului an a avut mai multe denumiri, acum este cunoscută ca Seol sau Seollal. Denumirile vechi semnificau <începutul anului> în timp ce Seollal se traduce ca o nouă zi <în care să ai grijă> sau <să ai un comportament discret>”, a declarat Ioan Gârboni, consulul onorific al Republicii Coreea la Timişoara.

„Se crede că norocul pe toată durata anului depinde de ce se întâmplă în prima zi a noului an. Astfel oamenii şi-au dorit să alunge ghinionul şi spiritele rele atrăgând norocul printr-un comportament adecvat de Seollal. Primul lucru care se face este agăţarea cât mai sus în casă a unei site speciale, bokjori. În noaptea de Seollal apar nişte stafii, yakwangkwi, care sunt <mâncătoare> de papuci, ceea ce înseamnă că dacă găsesc pantofi sau papuci care li se potrivesc, îi iau. Dacă o stafie îţi ia papucii, înseamnă că vei avea ghinion pe tot parcursul anului, iar astfel coreenii îşi ascund bine pantofii în noaptea de Seollal. Se presupune că aşezarea sitei în casă va capta atenţia stafiilor, iar acestea vor fi tentate să numere câte găuri are sita şi nu o să se mai preocupe de pantofi”, a explicat Gârboni.