AMINTIRI DIN RĂZBOI: A supravieţuit ororilor din lagărele naziste Auschwitz şi Dachau

AMINTIRI DIN RĂZBOI: A supravieţuit ororilor din lagărele naziste Auschwitz şi Dachau

Ştefan Şandor este unul dintre supravieţuitorii Holocaustului. FOTO: SEBASTIAN TĂTARU

Ştefan Şandor are 84 de ani, este doctor docent şi a lucrat în domeniul medicinei experimentale ca embriolog. Bărbatul şi-a pierdut aproape toată familia în cel de-Al Doilea Război Mondial, după ce a fost deportat din Oradea împreună cu alţi 30.000 de evrei.

Timişoreanul se recomandă ca doctor docent, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale şi fost conducător al laboratorului de embriologie şi teratologie din Timişoara. Trupul lui este prins într-un scaun cu rotile, dar amintirile de acum aproape 70 de ani sunt mai clare ca niciodată. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ştefan Şandor locuia în Oradea (care aparţinea pe atunci Ungariei), împreună cu familia sa. La doar 16 ani, împreună cu alţi 30.000 de evrei, s-a trezit în ghetoul oraşului, obligat să poarte steaua galbenă. În scurt timp, autorităţile naziste i-au urcat pe toţi în vagoane şi i-au deportat la temutul lagăr Auschwitz-Birkenau.



Experienţa Auschwitz

Pentru Ştefan Şandor, în cele două săptămâni petrecute în cel mai îngrozitor loc din lume timpul se dilată şi se contractă în cel mai ciudat fel. În primele minute ale sosirii la Birkenau, mama sa i-a salvat viaţa după ce a ţipat că băiatul ei a rămas prins în vagonul aproape gol, care urma să ducă restul prizonierilor, pe cei mai bolnavi, către gazare. După alte câteva clipe, oamenii au fost împărţiţi în buni şi răi. Cei încă apţi de muncă - spre exemplu tatăl lui, un medic orădean - au fost trecuţi în stânga.

Mai citiţi:

Iaşi: Victimele pogromului din 1941, înhumate cu rabini (FOTO şi VIDEO)

În partea dreaptă a ajuns mama sa, bunici, mătuşe, unchi, verişori. Cu toţii au fost coduşi într-un convoi şi a aflat abia mai târziu că fuseseră gazaţi şi arşi. După Auschwitz-Birkenau, Ştefan şi tatăl său au fost duşi într-un „sub-lagăr" al cunoscutului Dachau, din Germania, unde au muncit până la venirea americanilor, celebrând fiecare zi ca pe o victorie a faptului că încă mai sunt în viaţă.



Diferenţele dintre lagăre

În cele două săptămâni petrecute la Auschwitz-Birkenau, în zona de tranzit a prizonierilor, Ştefan şi tatăl său au dormit pe jos în barăci enorme, înghesuiţi împreună cu alte mii de oameni. Au mâncat seamă din lighene insalubre şi au aşteptat să li se hotărască destinul. „Tata m-a susţinut mereu, fizic şi psihic Îmi tot zicea, Pişta, ia şi mănâncă. Mâncam din ligheanul acela murdar, împreună cu alţi 30 de oameni. Zice, dacă nu mănânci mori. Şi cu asta basta!", şi-a amintit Ştefan Şandor.

După ce au fost trimişi în sub-lagărul de la Dachau, cei doi au intrat în câmpul muncii. „Dacă vrei să ai oameni cu putere de muncă, trebuie să le dai mâncare şi să îi laşi să se odihnească. Dimineaţa primeam o bucată de pâine, iar la prânz o supă. Eram cazaţi în nişte paturi suprapuse, aveam un fel de saltele din paie şi o pătură. Mi se pare că era şi un fel de pernă, dar nu mai ştiu sigur. Stingerea era la 10 seara, iar dimineaţa ne dădeau trezirea la ora 5. La un moment dat, am avut norocul să ajung să lucrez la bucătărie. Era bine, pentru că nu mai trebuia să ies iarna să lucrez afară. Dar mai apoi am fost şi eu trimis pe şantier", a mai povestit medicul.



Sfârşitul războiului


Salvarea venită din partea americanilor a fost una destul de ciudată, după cum îşi aminteşte Ştefan Şandor. În ultima noapte ca prizonieri, americanii au bombardat avanpostul german, lovind din greşeală şi lagărul în care erau închişi prizonierii evrei. Mai apoi, când trupele au ajuns în Dachau, s-au mirat să găsească acolo mii de oameni închişi. „Cu jeepuri, cu gumă de mestecat, aşa au venit americanii. Ei habar nu aveau cine suntem. Spuneau că nu ştiau de lagăre", a mai spus Ştefan.

În aşteptarea unei mame pierdute


În anii '70, Ştefan Şandor a vizitat Auschwitz-ul şi alte lagăre de concentrare naziste, împreună cu soţia lui. Bărbatul a pus un buchet de flori lângă crematoriul unde a fost incinerată mama sa. „Când mi-am dat seama ce s-a întâmplat cu ea, parcă nu voiam să cred. Într-o zi am văzut un grup de femei care veneau din alt lagăr. Am alergat sperând că e şi mama printre ele. Nu era", şi-a amintit medicul.

VEDEŢI O GALERIE FOTO CU ŞTEFAN ŞANDOR, SUPRAVIEŢUITOR AL HOLOCAUSTULUI!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: