Afacerea de succes a fermierului care creşte oi cu coarne în formă de tirbuşon: „Numai dacă ajung direct la consumator pot să fiu rentabil“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre puţinele ferme de oi din România în care oile sunt mulse mecanizat se află în satul Diniaş, din judeţul Timiş. Florin Vîşcu deţine 300 de oi din rasa Raţca, o rasă de oi cu coarnele în formă de tirbuşon, pe cale de dispariţie în România. Pe lângă oi, fermierul deţine şi peste 100 de vaci.

Florin Vîşcu (52 de ani) a lucrat până în 2003 electromecanic la societatea de termoficare din Timişoara. Născut şi crescut la sat, Florin şi soţia sa şi-au cumpărat în 2003 o casă în satul Diniaş şi au început zootehnia cu o vacă de la care mulgeau lapte şi îl vindeau la sticlă celor interesaţi.

„Oamenii îşi făceau cont, aşa cum se spune, iar noi îl duceam acasă”, îşi aminteşte Florin Vîşcu. Cererea timişorenilor pentru lapte a început să fie tot mai mare, iar familia Vîşcu şi-a înmulţit numărul de animale, iar mai apoi a închiriat un spaţiu şi a deschis un magazin în Piaţa Doina din Timişoara. Încet-încet ferma de vaci a familiei Vîşcu a crescut, ajungând în momentul de faţă la peste 100 de capete. Între timp, familia Vîşcu a mai deschis un magazin, iar toate produsele (lapte, telemea, brânză dulce, urdă, caş, smântână şi caşcaval) sunt vândute în aceste magazine, direct consumatorilor. 

Pe lângă cele peste 100 de vaci, Florin Vîşcu, soţia sa şi cei doi copii mai cresc şi 300 de oi din rasa Raţca. Rasa de oi cu coarne în formă de tirbuşon este pe cale de dispariţie, unul dintre motive fiind acela că ciobanii fug de ele din cauza coarnelor foarte mari, incomode şi chiar periculoase la muls. Florin mărturiseşte că nu se gândea niciodată că va ajunge să crească oi.

„Tot timpul am vrut să fiu în regulă cu toate. Se făceau nişte cursuri şi mă duceam la ele. Eram înscrişi 30- 40, dar prezenţi eram şapte - opt. Eu m-am dus la toate. Când m-am dus la creşterea animalelor nici nu mă gândeam că o să ajung la oi”, povesteşte fermierul.

Studiind, Florin a descoperit că oile din rasa Raţca sunt foarte productive, dând o cantitate de lapte dublă decât o oaie ţurcană. „Mai bine ţii 300 de oi din astea decât 600 de oi ţurcane”, arată Florin, care a luat la rând satele din Caraş – Severin în căutarea oilor Raţca. 

Aşa a ajuns fermierul să deţină în momentul de faţă 300 de oi Raţca, dintre care 160 care trebuie mulse. Pentru a-şi simplifica munca, Florin a realizat un sistem de mulgere mecanizată a oilor, fiind una dintre puţinele, poate chiar singura fermă de oi din România, în care oile sunt mulse mecanic.

„Am zis ca dacă se pot mulge caprele se pot mulge şi oile. Am modificat o remorcă. Am avut un aparat de muls pe care l-am scos în momentul în care m-am extins cu vacile. Mi-am luat doar furtune şi am reuşit, neavând investiţie atât de mare. Le-am învăţat să urce pe rampă, urcă singure. La început a fost greu, dar s-au obişnuit şi acum mulgem câte 32 de oi pe serie”, a explicat fermierul care vrea să ajungă la 350 de oi mulgătoare. 

În prezent familia Vîşcu mulge numai de la vaci peste 1.000 de litri de lapte pe zi, dar pentru asta cultivă aproximativ 50 de hectare de teren, dintre care 20 sunt luate în arendă, şi a concesionat 100 de hectare de păşune.  Totul a fost realizat cu multă muncă şi reinvestirea profitului. La un moment dat, Florin Vîşcu a încercat să acceseze şi un proiect european, având şanse mari să obţină o finanţare de 80.000 de euro. Angajatul firmei de consultanţă l-a lăsat, însă, cu ochii în soare, pierzând şi avansul dat pentru consultanţă. Pentru dezvoltarea fermei, Florin Vîşcu s-a ajutat şi de un credit cu o dobândă uriaşă.  „Am avut credite cu dobândă, mare, pe termene scurte, fără perioadă de graţie. Ajunsesem să am rată de trei – patru mii de lei pe lună”, povesteşte Florin. 

Familia Vîşcu a reuşit să îşi dezvolte afacerea, secretul succesului fiind relaţia cu consumatorul final. „Am clienţi de 10 – 12 ani. Asta ne ţine pentru că altfel am fi renunţat. Noi ne ocupăm de producţie, copiii se ocupă de vânzare. Nimeni nu stă să primească gratis. Fiecare are partea lui de animale, fiecare ar partea lui de răspundere. Marele nostru avantaj e că ajungem direct la consumator. Tu ajungi la consumator şi pe ăla nu poţi să îl păcăleşti. Şi aşa suntem în concurenţă neloială pentru că nu avem cum să concurăm cu preţurile celor care vin cu produse în supermarketuri. Numai dacă ajung direct la consumator pot să fiu rentabil. Dacă ar fi să îi dau unui intermediar aş pierde 50 la sută”, a declarat Florin Vîşcu, potrivit căruia între el şi clienţi s-a dezvoltat o adevărată relaţie de prietenie. „Avem clienţi cu care interacţionăm. Ştiu şi cum am dormit azi-noapte. Te întreabă dacă ai lucernă”, exemplifică fermierul. 

Pentru a ajunge să ofere produse de calitate şi pentru a-şi fideliza clienţii a fost nevoie de muncă „pe rupte”, aşa cum spune Florin Vîşcu. „Ne trezim dimineaţa la ora 5.00 şi undeva la 11.30 – 12.00 noaptea terminăm. Din punct de vedere financiar, suntem realizaţi, avem de toate. Merită, dar ca şi volum de lucru e ceva din care nu mai poţi să ieşi. Nu ai o zi liberă. Când vin sărbătorile nu mă prea bucur pentru că încep să fac stocuri. Magazinele sunt deschise zilnic. Sunt închise doar de Paşte şi de Crăciun, dar trebuie să fac stocuri. Noi (n.r. el şi soţia) nu am fost într-un concediu de 18 – 19 ani. Copiii se duc, îi acoperim noi”, a mai declarat Florin, care se bucură să vadă că  oamenii se dezmeticesc şi se îndreaptă spre producătorii autentici.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite