Îndrăzneala de a arăta ca un rocker în timpul comunismului. Bătut şi amendat de miliţie după un concert cu Iris

Aurel Cotarcă FOTO Facebook

În perioada comunistă, în România rockul era considerat o muzică decadentă, venită din Vest. Îndrăzneala de a arăta şi a simţi liber era de neacceptat de regim. Asta a simţit pe pielea lui şi rockerul Aurel Cotarcă, în 1988, la primul concert cu trupa Iris în Timişoara.

Pe finalul epocii Ceauşescu, pe lângă muzica populară şi cântecele patriotice ori şlagărele româneşti, şi-au făcut loc câteva formaţii care cântau un rock moale, stors de spiritul protestatar pe care-l exprima heavy-metal-ul din vest. 

Tineretul trebuia ţinut sub control şi îndepărtat de vestimentaţia occidentală, părul lung şi pofta de libertate. Existau câteva excepţii, cel mai probabil folosite ca supapă. 
 

Printre ele se afla şi trupa Iris. Până în 1988, Iris nu cântase niciodată în Timişoara, tocmai pentru că autorităţile se temeau de deschiderea oamenilor către vest. 
 

În acel februarie 1988, Iris a susţinut un concert la Sala Capitol, îşi aminteşte rockerul Aurel Cotarcă.

„Iris era singura trupă mare care avea voie să cânte heavy-metal în România. Nu hard rock, blues rock, pentru că erau şi ai noştri, din Timişoara, Pro Musica, Cargo etc., dar de când am început eu să ascult rock Iris nu fusese niciodată în Timişoara. Se ştia că pe unde merg iese show, deşi, dacă e să analizăm acum, era o muzică puerilă, simplă. Înainte de concertul acesta apăruseră primele două albume”, a declarat Aurel Cotarcă. 

Elev în clasa a XII-a, la Electromotor, Aurel s-a pregătit ca la carte pentru concertul cu Iris; cu geacă de piele, cu nituri şi lanţuri. 
 

“La atelierul mecanic unde făceam practică aveam posibilitatea să îmi confecţionez accesoriile necesare. Aveam pe mine 12 kilograme de lanţuri şi bărţări, pe gât, pe mâini, curele. În acea vreme concertele se ţineau în două ture, unul de la ora 17 şi unul de la ora 19. Mi-am luat bilet pentru ambele concerte, pentru că eram mare fan. M-am dus cu prietenul meu, Garson, avem geci de piele, cu mânecile tăiate. La concert te puteai îmbrăca aşa, nu mergeai pe stradă aşa. La primul concert toţi erau la cămaşă, la pulover, cumiţi, stăteau pe scaun. Gaşca noastră trebuia să vină pentru concertul de la ora 19”, a mai spus Aurel Cotarcă. 

Nici bine nu a început concertul, că Aurel şi prietenul său au fost săltaţi de miliţie, bătuţi bine şi duşi la secţie.
 

“La piesa <Pe ape>, eram în picioare, iar nişte oameni de ordine tot ne spuneau să stăm jos. La un moment dat vine Romică – celebrul hoţ şi clovn din Timişoara, şi l-a chemat afară pe Garson. S-a terminat piesa, dar tot nu s-a întors, aşa că am ieşit afară să văd ce s-a întâmplat. Am deschis uşa şi imediat am primit un baston în stomac, apoi încă unul peste cap. Am ameţit. M-au dus într-o încăpere, acolo era Garson bătut, cu sânge pe faţă, cu cătuşe. Mi-au mai dat şi mie două bastoane. Au început să ne întrebe, cine suntem, de ce arătăm aşa, ce e cu echipamentul acesta, că suntem elemente antisociale”, a mai spus Aurel. 

Într-n final, au fost duşi la secţia de miliţie, iar îndrăzneala de a arăta ca adevăraţii rockeri l-a costat pe tatăl lui Aurel Cotarcă 1.100 de lei, bani mulţi la acea vreme.
 

„Au început să ne facă poze din toate unghiurile, după care vine un miliţian, Dumitrescu, pe care-l ştiam. Eram prieten cu fiul său. A făcut că nu mă cunoaşte. I-am zis că-s prieten cu Cristi, am fost şi la ei acasă, dar el a zis că fiul lui nu are aşa prieteni. Am mai luat nişte palme. Toată povestea s-a încheiat pe la ora 1 noaptea, după ce l-au chemat pe tatăl meu”, a mai povestit Aurel Cotarcă.  

Miliţia a anunţat şi direcţiunea şcolii, iar tânărul Aurel risca să fie exmatriculat, tocmai înainte de bac. 
 

“Venise inspectorul Bolog, un mare comunist, care a spus profesorilor că au un element. Directorul m-a scos la careu, să mă facă de râs în faţa şcolii. Mi-a spus, să nu mă dea afară, pentru că jucam şi baschet, fiind în clasă de sport aduceam puncte şcolii, trebuie să aduc 12 ghivece de flori. M-au ras pe cap şi am scăpat”, a mai spus rockerul. 
 

Aurel Cotarcă şi-a continuat pasiunea pentru muzica rock, iar după revoluţie a ajuns realizator de emisiuni la radio. A promovat rockul la posturi precum Radio Europa Nova, Radio Analog sau Radio Campus.