Încă o pagină a istoriei tragice a României: colectivizarea din perioada 1949-1962

Smaranda Vultur a cercetat colectivizarea în Banat

„Peasants Under Siege--The Collectivization of Romanian Agriculture, 1949-1962” a fost scrisă de Gail Kligman şi Katherine Verdery. Cei doi antropologi au folosit materiale culese de numeroși cercetători români, printre care și timișoreanca Smaranda Vultur

Scriitoarea Smaranda Vultur a participat la realizarea cărţii „Peasants Under Siege-The Collectivization of Romanian Agriculture, 1949-1962”, despre colectivizarea din România. Cartea scrisă de Gail Kligman şi Katherine Verdery, editată la Princeton University Press, a fost lansată în America și deocamdată nu a fost încă tradusă și în limba română. Kligman și Verdery au folosit materiale culese de antropologi, istorici, sociologi și critici literari din țară. „Se poate spune că este cea mai importantă carte care s-a scris pe acest subiect. S-a folosit material enorm. A fost o extraordinară cercetare, iar partea bună este că toţii au făcut punte dinauntru. Gail şi Verdery au stat ani de zile în România”, a declarat Smaranda Vultur.

Primele cercetări pe această temă au apărut în cartea "Țărănimea și puterea", dar și într-un volum lansat la Budapesta.

Cazurile de la Tomnatic și Domașnea

Timișoreanca a contribuit cu două cazuri de colectivizare din vestul ţării, din satele Tomnatic şi Domaşnea. „Tomnatic a fost un sat german. În anii 50, au fost aduşi basarabeni şi bucovineni, iar o treime din populaţie a devenit românească. Ei au primit pământurile. După ce au fost deportaţi, nu mai aveau cu cine face colectivizarea", a declarat Smaranda Vultur.

Domaşnea, din Caraș-Severin, a fost ultimul sat unde s-a făcut colectivizarea, din cauza rezistenţei din munţi. "Am făcut interviuri și am cules date din arhive. Am găsit un dosar de urmărire. Un ofițer de securitate dădea note informative săptămânal. Domașnea a fost ultimul sat unde a ajuns colectivizarea, pentru că a existat o vehementă opoziție a sătenilor", a povestit Smaranda Vultur.

Gail Kligman a făcut cercetări antropologice în zona Maramureș, în timp ce Katherine Verdery a studiat lângă Orăștie. "Au stat în aceste sate așa cum trebuie să facă adevărații antropologi. Au urmărit evoluția din interior. Au văzut pe viu cum s-a transformat țăranul, cum i-a schimbat mentalitatea", a mai declarat Vultur.

Katherine Verdery, care vorbeşte perfect limba română, se află acum în România, pentru a-şi vedea dosarul de la CNSAS, ea fiind urmărită de securitate în anii 70, pe când realiza cerecetări antropologice la noi în ţară.