18 decembrie 1989. Operaţiunea Trandafirul. Mărturii din morga de la Timişoara: „Erau morţi peste tot pe coridorul întunecat“

18 decembrie 1989. Operaţiunea Trandafirul. Mărturii din morga de la Timişoara: „Erau morţi peste tot pe coridorul întunecat“

Revoluţionarii timişoreni s-au aruncat l-a pământ pentru a evita gloanţele ucigaşe FOTO Photoland Corbis

CUTREMURĂTOR Alexandra Enache, directorul Institutului de Medicină Legală din Timişoara, a fost medic rezident la Morga Spitalului Judeţean în 1989. Secvenţele de coşmar ale acelor timpuri o urmăresc şi acum.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce cadrele Ministerului Apărării Naţionale şi ale trupelor de la Securitate şi de la Ministerul de Interne au deschis focul asupra mulţimii, pe 17 decembrie 1989 s-a înregistrat cel mai mare număr al morţilor la Revoluţia din Timişoara. Gloanţele au secerat 65 de vieţi, iar 224 de persoane au fost rănite prin împuşcare. Medicii lucrau, în acel decembrie însângerat, la foc automat. 
 
Oficialităţile comuniste erau în gardă. Morga Spitalului Judeţean era plină de cadavre, iar imaginile erau apocaliptice. Pentru a ajunge în sala de autopsie de la Morgă, se traversează, prin subsolul spitalului, un coridor lung şi întunecat. Şi astăzi este o zonă întunecoasă, darămite acum 25 de ani, când ici-colo abia ardea câte un bec. Pe 18 decembrie 1989, Alexandra Enache, atunci rezident la Laboratorul de Medicină Legală din Timişoara, avea să ajungă la lucru. Avea 32 de ani şi terminase facultatea.
 

„S-a cerut doar examenul extern“

„Ştiam că pe 17 decembrie s-a tras, ştiam despre ce s-a întâmplat în Piaţa Maria. Nu ştiam însă nimic despre morţi. Când am ajuns la serviciu, am constat că morga era plină. Era plin şi coridorul acela întunecat. Erau morţi peste tot“, îşi începe mărturia Alexandra Enache. Aceasta a făcut parte din echipa de cinci legişti care au avut misiunea de a face autopsia cadavrelor.  Ceilalţi membri ai echipei au fost Milan Dressler, şeful Laboratorului de Medicină Legală, profesorul Traian Crişan, Viorel Ciobanu şi Adrian Moisa. 
 
„În mod obişnuit, aveam cam 1.000 de autopsii pe an. Asta înseamnă o medie de trei pe zi. De această dată eram în faţa a zeci şi zeci de morţi. În mod normal, la moartea cuiva trebuia să vină o solicitare din partea Miliţiei sau a Procuraturii. Erau însă foarte multe cadavre, aşa că nu era posibil să se facă autopsie, astfel că s-a cerut doar examenul extern. Adică descrierea rănilor şi leziunilor care se vedeau pe corp. Avem două mese de autopsie, iar cadavre erau peste tot în hol“, a continuat Alexandra Enache.  
 

Alexandra Enache ne-a prezentat arhiva cu dosarele autopsiilor din decembrie 1989
 

„Eram păziţi de miliţieni înarmaţi“

Legiştii au avut asupra lor obişnuitele fişe pe care se fac constatările, însă fiecare îşi făcea notiţe şi într-un caiet personal. Alături de ei, în morgă erau şi miliţienii de la Judiciară, şi procurorii criminalişti, care au fotografiat fiecare cadavru, întocmindu-şi notiţele lor. 
 
„Condiţiile au fost groaznice. Erau inşi cu plăgi impuşcate, cu arsuri de intrare, cu explozie la ieşire, erau plăgile craniene, cu deformări de fizionomie“, a relatat Enache, care îşi aduce aminte şi de ofiţerul de miliţie Iosif Veverca, desemnat să supravegheze operaţiunile în spital. „Era foarte agresiv. Şi în atitudine, şi în ţinută. Avea o armă în mână. Eram păziţi de miliţieni înarmaţi, nu aveam voie să ieşim“, a precizat actualul director al Institului de Medicină Legală din Timişoara.


Intrările din 18 decembrie 1989 
 
Persoanele care avea asupra lor buletinul au putut fi identificate, mai greu a fost pentru cei fără acte. Munca făcută de legişti în acea zi de 18 decembrie avea să fie extrem de importantă pentru identificarea ulterioară a persoanelor.
 

„Am lucrat la foc automat“

„Am descris cu ce era îmbrăcată fiecare victimă, am notat semne distinctive, cicatrici sau tatuaje. După ce am terminat, am dus aceste documente în birou, unde trei colege le-au dactilografiat. Interesant este că au dispărut toate fotografiile şi documentele procurorilor. Nu însă şi cele întocmite de noi, probabil pentru că aveam biroul într-o altă clădire“, a adăugat Alexandra Enache.

A doua zi, pe 19 decembrie, când a revenit la muncă, Alexandra Enache a avut parte de o surpriză. O mare parte din cadavre au dispărut de la morgă. Altele au fost aduse de pe străzi. Era o stare de disperare pentru că familiile îşi căutau morţii. 
 
Medicii legişti au evidenţiat locul de intrate al glonţului (figura din dreapta) şi cel de ieşire (figura din stânga)

„Noi am lucrat la foc automat şi în zilele următoare. Erau aduşi oameni morţi prin împuşcare. Nu pot să uit acele clipe nici după 25 de ani. Nici nu avem voie să uităm“, a încheiat Alexandra Enache.
 

„Operaţiunea Trandafirul“

În noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989 s-a pus în aplicare „Operaţiunea Trandafirul“, prin care oamenii ucişi de armată pe 17 decembrie să fie luaţi din Morga Spitalului Judeţean. Cadavrele ar fi urmat să fie transportate la Bucureşti şi să fie incinerate la Crematoriul Cenuşa, apoi era prevăzut să se lanseze zvonul că dispăruţii ar fi fugit din ţară.
 
Generarul Constantin Nuţă i-a ordonat lui Ion Deheleanu, şeful Miliţiei Timiş, să se ocupe de problemă. Acesta a comandat o autoizotermă de la Comtim, de la Autobaza de la Berecsăul Mare, iar adjunctul său, Ioan Corpodean, a format echipa de ofiţeri care să transporte cadavrele. 
 
Din această echipă au făcut parte Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Eugen Mişea şi Tiberiu Grui. Conducătorul acţiunii de la spitala fost colonelul Nicolae Ghircoiaş, şeful Institutului de Criminalistică din Bucureşti. Doctorul Ovidiu Golea, directorul Spitalului Judeţean, a fost cel care a deschis lacătul de la morgă.
 

„Colete“ în autoizoterma de la Comtim

Pentru a se putea „lucra“ în linişte, s-au stins becurile din curte, iar geamurile saloanelor au fost acoperite cu perdele. În aceea noapte, miliţienii au încărcat peste 40 de cadavre. 

Descrierile sumare ale medicilor legişti
 
Între orele 1.30 şi 4.00, miliţenii au încărcat în camion 47 de cadavre, indicate de Ghircoiaş. După încărcarea cadavrelor, autoizoterma s-a întors la Inspectorat, de unde a fost preluată de şoferul Dorel Ceaca. Dimineaţa avea să plece la Bucureşti, împreună cu căpitanul Valentin Ciucă. De altfel, ofiţerul a şi condus camionul înainte de intrarea în Bucureşti. Autoizoterma a fost însoţită de un autoturism în care se aflau trei miliţeni.
 

S-a lucrat din greu la crematoriu

Ofiţerii de miliţie din Capitală ar fi trebuit să preia „coletele“. Conducătorul acţiunii din Bucureşti a fost adjunctul Miliţiei, Ioan Baciu. La intrarea în Bucureşti, plăcuţele de înmatriculare ale camionului au fost înlocuite. Cei veniţi de la Timişoara au fost cazaţi la un hotel, până când cei de la la crematoriu „rezolvau“ problema.
 
Au fost chemaţi la lucru toţi angajaţii crematoriului, care au primit câte 2.000 de lei, cu condiţia să semneze că nu vor divulga secretul operaţiunii. În dimineaţa de 20 decembrie, patru pubele cu cenuşă au fost duse pe raza localităţii Popeşti-Leordeni şi au fost deşertate într-o gură de canal. La revenirea în Timişoara, şoferul, care nu ştia ce a transportat, a fost trimis să spele izoterma. 

Documentele s-au păstrat la Institutul de Medicină Legală din Timişoara
 

Documentele au fost distruse

Maiorul Iosif Veverca avea să declare la proces: „Corpodeanu ne-a spus că este o acţiune secretă şi cine va spune ceva va fi împuşcat“. Pentru a şterge complet urmele, s-a ordonat distrugerea întregii documentaţii privind victimele. Pe 22 decembrie au fost arse toate documentele medicale întocmite de ofiţerii criminalişti, inclusiv filmele foto care au fost realizate.  Au scăpat însă documentele întocmite de medicii legişti.

"Nu au existat certificate de deces, nu s-a completat registrul cratoriului"
 

 „Singurul mod de a scăpa de cadavre era incinerarea, dar această activitate se putea realiza doar la Bucureşti, unde se afla unicul crematoriu uman din România. Cu tot riscul pe care îl implica o asemenea acţiune şi în total dispreţ faţă de culturl morţilor şi de familiile îndoliate s-a hotărât incinerarea lor. Dispoziţia a fost trimisă la Timişoara generalilor Constantin Nuţă, Mihale Velicu şi Emil Macri, conducătorilor forţelor M.I. Generalul Nuţă a ordonat conducerii Miliţiei Timiş să se ocupe de ridicarea cadavrelor din morgă şi transportarea lor la Bucureşti”, procurorul Romeo Bălan.
 
„Din ordinul generalului Nuţă, de primirea şi incinerarea cdavrelor la Bucureşti, denumite consipartiv Colete, s-a ocupat o echipă formată din ofiţeri de miliţie. Activitatea a fost coordonată de col.Petre Moraru, adjunct al şefului IGM. Acesta i-a ordonat col.Ioan Baciu, şeful Direcţiei economice din IGM să organizeze primirea şi incinerarea cadavrelor”, procurorul Roneo Bălan.
 
„Generalul Emil Macri, aflat la Timişoara, luase legătura cu Gheorghe Ganciu, fost ofiţer de securitate, care îndeplinea funcţia de controlor cimitire în Bucureşti, pentru a rezolva problema incinerării. Acesta împreună cu col.Ioan Baciu s-au deplasat la şeful crematoriului Iosif Emilian-Zamfir, fost ofiţer de securitate. Aici au organizat incinerarea. Nu au existat aprobări din partea consiliului popular, nu au existat certificate de deces, nu s-a completat registrul crematoriului”, procurorul Romeo Bălan.

Deshumarea cadavrelor din Cimitirul Săracilor

Nici după căderea lui Ceauşescu cei implicaţi în acţiunea de la Timişoara nu au denunţat cele întâmplate. În aceste condiţii, rudele disperate au început să-şi caute singure morţii.  S-au răspândit diferite zvonuri. Mulţi au crezut că morţii au fost înhumaţi, în condiţii de clandestinitate, în diferite cimitire din oraş. Mai multe morminte proaspete au fost descoperite de cei care îşi căutau morţii, totul culminând cu dezgroparea unor cadavre din Cimitirul Săracilor. Acţiunea din Cimitirul Săracilor a fost intens mediatizată. Medicii legişti au stabilit că acele cadavre prezentau urme de autopsiere, nu prezentau urme de împuşcare şi au fost înhumate anterior datei de 16 decembrie 1989. Mai mult, prezentau un grad avansat de putrefacţie.
 
 

Recomandări pe aceeaşi temă

17 decembrie 1989. Ziua-n care Armata şi-a ciuruit poporul în Timişoara: „Am văzut-o pe mama împuşcată în cap. Tata era ghemuit, nimerit în stomac“


16 decembrie 1989. „În Piaţa Maria se găsesc 1.000 de persoane. Se acţionează cu două plutoane de securitate şi 100 de miliţieni care fac ordine”

Omul celor două revoluţii: printre gloanţe, la Timişoara şi la Bucureşti

FOTO Kilometrul zero al Revoluţiei din 1989. Asaltul asupra Bisericii Reformate din Timişoara

EXCLUSIV VIDEO „Măcelarul din Timişoara”. Filmul interzis de Iliescu despre un martir al Revoluţiei transformat de comunişti într-un casap

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Medicul Alexandra Enache, directorul Institutului de Medicină Legală din Timișoara FOTO Ștefan Both

Imagini din aceeasi galerie
  • Medicul Alexandra Enache, directorul Institutului de Medicină Legală din Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Medicul Alexandra Enache, directorul Institutului de Medicină Legală din Timișoara, își amintește teribila zi de 18 decembrie 1989, când era de serviciu la morga Spitalului Județean FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Documente din arhiva IML Timișoara, privind revoluționarii care au murit la Timișoara FOTO Ștefan Both
  • Medicul Alexandra Enache, directorul Institutului de Medicină Legală din Timișoara, își amintește teribila zi de 18 decembrie 1989, când era de serviciu la morga Spitalului Județean FOTO Ștefan Both
Distribuie imaginea
citeste totul despre: