Ungurii din Ardeal, comparaţi de un episcop reformat cu copiii cu părinţi divorţaţi. „Soarta copilului, care e de 100 de ani în grija tatălui, a fost vitregă”

Ungurii din Ardeal, comparaţi de un episcop reformat cu copiii cu părinţi divorţaţi. „Soarta copilului, care e de 100 de ani în grija tatălui, a fost vitregă”

Bela Kato. FOTO: Reformatus.ro

Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal, a comparat soarta maghiarilor din această regiune a ţării cu cea a copiilor care au părinţi divorţaţi.

În viziunea lui Béla Kató, mama maghiarilor din Ardeal este Ungaria, iar tatăl în grija căruia au fost lăsaţi este România. Kató a făcut această comparaţie în cadrul unui interviu publicat în cotidianul transilvănean de limbă maghiară Krónika. Ulterior, interviul a fost preluat de publicaţia on-line Hirado.hu.

Potrivit sursei citate, episcopul a detaliat: soarta „copilului” – care se află de 100 de ani în grija tatălui – a fost una vitregă, deoarece la fiecare rugăminte a primit răspunsul: nu se poate, nu este voie. După schimbarea de regim, în secolul XXI copilul s-a adresat, în mod natural, mamei, cu rugămintea de a-l ajuta, dacă poate.

„Astăzi suntem la faza la care mama noastră vrea să ne dea şi mai mult. Cine este cel, care ar zice în această situaţia că nu îmi trebuie? Am accepta ajutor şi de la tatăl nostru, dar de câte ori cerem şcoli, universităţi, instituţii culturale, de treizeci de ani auzim doar că nu”, a explicat episcopul relaţia maghiarilor din Transilvania în raport cu Bucureştiul şi Budapesta.
 
Kato a subliniat faptul că existenţa grădiniţelor şi a scolilor în limba maghiară se datorează bisericilor istorice maghiare şi că fără sprijinul lor, acestea s-ar putea închide. „Existenţa noastră depinde de acestea, nu există un domeniu de consolidare al identităţii maghiare, cu care noi să nu trebuiască să ne ocupăm. (…) Chiar dacă nu putem recupera pierderea ultimilor o sută de ani, cu ajutorul sprijinului oferit de ţara-mamă încercăm să salvăm ce se poate”, a mai afirmat preotul.
 

Ce spune despre Viktor Orbán

 
Episcopul a adăugat că de multe ori clasa politică românească încearcă să prezinte inducă ideea că premierul Ungariei, Viktor Orbán, se amestecă în treburile statului român. O idee falsă, spune el, fiindcă Orbán intenţionează doar să-i ajute pe maghiarii din România, nicidecum nu ar vrea să intervină în treburile acestei ţări. 
 
„De fapt nu vrea el nimic, deoarece dacă ar vrea, ne-ar duce de aici. Dar nu o face, ci ne întreabă de ce avem nevoie pentru a dăinui aici. (…) Aceasta este singura cale corectă”, a subliniat episcopul. 
 
Béla Kató a amintit cazul Colegiului Naţional Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, retrocedat Bisericii Reformate, apoi renaţionalizat în 2014. În opinia sa, acest caz este considerat un precedent. El s-a arătat nemulţumit de faptul că de la pronunţarea sentinţei de renaţionalizare fiecare instanţă copiază din ea, în cauze similare. De altfel - mai spune  Kató - din cele 700-750 de imobile pe care Biserica Reformată le-a cerut înapoi, au fost retrocedate circa 40%, iar celelalte cereri au fost suspendate sau respinse.
 
Episcopul a vorbit şi despre ceea ce spune el că este cea mai mare provocare pentru maghiarii din Transilvania, mai exact despre scăderea numărului lor. „Pe noi ne fură lumea vestică, deoarece nu există sistemul de principii cu care poţi convinge un om instruit să aleagă salariul de 500 de euro de acasă, în locul celui de 2.000 de euro de afară. (…) În cifre absolute, din 1990 am pierdut o treime din comunitatea noastră, chiar 50 la sută în cele mai multe localităţi din meidul rural. Aici am putea spune că populaţia română a avut un declin mai mare, dar pe mine acest fapt nu mă încălzeşte”, a afirmat episcopul.
 

Preferă un primar român la Târgu Mureş, dar să fie cinstit

 
Acesta susţine că situaţia maghiarilor din Târgu Mureş este în declin. Kató a găsit şi motivele acestui declin. El spune că numărul maghiarilor din Târgu Mureş a scăzut din cauza ciocnirilor sângeroase din martie 1990. „Au rupt coloana vertebrală a maghiarilor din oraş”,a spus prelatul, adăugând că maghiarii au făcut ulterior cea mai proastă alegere: „S-au angajat în lupte de culise unii cu alţii”.
 
În acest caz, concluzia sa este una singură: în locul acestor lupte de culise, pentru maghiari ar fi mai bun un primar român cinstit, cu care să se alieze. „Dacă se atâţă din patru în patru ani, unii pe alţii, şi nu susţin un candidat maghiar, prin sentimentul de eşec instaurat, se ajunge doar la situaţia în care oamenii văd că nu merită să lupţi pentru scopuri comune”, a încheiat Béla Kató.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: