Telemeaua de Ibăneşti, secretele unui produs recunoscut de Uniunea Europeană, făcut după o reţetă tradiţională din Mureş

Telemeaua de Ibăneşti, secretele unui produs recunoscut de Uniunea Europeană, făcut după o reţetă tradiţională din Mureş

FOTOGRAFII: Arhiva personală familia Todoran

Singurul produs românesc care a primit recunoaşterea europeană de „Denumire de origine protejată“ este „Telemeaua de Ibăneşti“. „Adevărul“ vă spune povestea unei brânze tradiţionale, care se face în zona montană a Văii Gurghiului.

Ministerul Agriculturii a anunţat la jumătatea lunii martie că „Telemeaua de Ibăneşti“ a obţinut oficial recunoaşterea europeană şi a devenit astfel primul produs românesc cu „Denumire de origine protejată“ (DOP). „Telemeaua de Ibăneşti“ era până acum recunoscută la nivel naţional şi obţinuse „Indicaţia geografică protejată“ (IGP) alături de magiunul de Topoloveni şi de salamul de Sibiu.

Dincolo de terminologia Comisiei Europene stă însă o poveste despre familie şi tradiţie. „Telemeaua de Ibăneşti“ este un aliment obţinut din lapte de vacă, produs în zona montană a Văii Gurghiului după o reţetă specifică locului. Gustul rămâne unic, datorită laptelui muls de la animalele ce paşunează păşunile cu flora naturală, specifică Văii Gurghiului.

Familia Todoran a pornit afacerea cu „Telemeaua de Ibăneşti“ în anul 1994, în cadrul fabricii „Mirdatod“. Atunci Cornelia şi Dumitru Todoran au înfiinţat unitatea de procesare a laptelui şi au început să facă telemea cu aşa-numita „saramură de Orşova“. Au început cu 50 de litri de lapte, iar azi fabrica din Ibăneşti a ajuns să proceseze 50.000 de litri de lapte. În timp, afacerea celor doi soţi a fost preluată de copiii lor, Mircea (44 de ani) şi David (41 de ani).

Alături de „Telemeaua de Ibăneşti“, care este şi cel mai cunoscut produs al zonei, fabrica Mirdatod produce caşcaval, bânză proaspătă de vaci, unt, smântână şi urdă de Ibăneşti. Din 1998 încoace, fabrica de la Ibăneşti a început să fie reprezentată la târgurile de renume, din ţară şi din străinătate. Telemeaua a fost apreciată de cei care au gustat-o, iar cei doi fraţi au fost sfătuiţi să facă demersurile pentru ca produsul lor să fie recunoascut, mai întâi la nivel naţional, iar apoi la nivel internaţional.

„Din 2008-1010 am început să participăm la târguri naţionale şi internaţionale. Acolo ne-am întâlnit cu reprezentanţii Oficiului pentru Produse Tradiţionale de la Braşov, unde ni s-a propus să mergem cu «Telemeaua de Ibăneşti» până la nivelul Uniunii Europene. Acest produs avea deja o notorietate mare pe plan local, prin urmare ni s-a părut firesc să îl promovăm. În anii 2010-2011 am format trei asociaţii: Ibăneşti, Hodac şi Gurghiu, iar acestea trei formează arealul geografic. Vacile care păşunează în aceste asociaţii au parte de o floră spontană deosebită, care oferă o calitate superioară pentru „Telemeaua de Ibăneşti». Astfel, aceasta va avea întotdeauna acelaşi gust şi aceeaşi calitate“, a explicat, pentru „Adevărul“, Nicu Bumb, reprezentantul fabricii din Ibăneşti.

Ce fel de saramură se foloseşte

Printre particularităţile brânzei speciale din Ibăneşti se numără saramura extrasă chiar din fântânile locale. Datorită condiţiilor de climă şi a reliefului variat, una dintre ocupaţiile de bază a locuitorilor de pe Valea Gurghiului este aceea de creşterea animalelor, în special a bovinelor din rasa Bălţată Românească. Teritoriul în care se desfăşoară toate etapele aferente producţiei de „Telemea de Ibăneşti“, de la creşterea vacilor de lapte, producţia de lapte la obţinerea, maturarea  şi ambalarea brânzei, se află în partea de nord a judeţului Mureş, mai exact în Depresiunea Gurghiului.

„Metoda de sărare este cea folosită din moşi strămoşi, chiar dacă fabrica a fost dotată cu utilaje moderne. Sărarea se face cu o saramură naturală extrasă din fântâna cu apă sărată existentă în localitatea Orşova (n.r. – judeţul Mureş). Calitatea saramurii constă în faptul că are o cantitate mai mare de calciu şi magneziu pe lângă sodiu, elemente care se regăsesc şi în produsul finit. Această caracteristică îl diferenţiază de celelalte produse similare, conform analizelor fizico-chimice care se fac periodic atât la laboratorul propriu cât şi la DSV Mureş“, a mai spus reprezentantul fabricii

Istoria unei reuşite

Familia Todoran a pornit demersul pentru obţinerea DOP în noiembrie 2011. Atunci a fost înfiinţată „Asociaţia pentru promovarea produselor tradiţionale de pe Valea Gurghiului“, formată din SC Mirtador Prod SRL, în calitate de procesator de lactate, precum şi producătorii locali din cele trei filiale locale Hodac, Ibăneşti şi Gurghiu. 

În 15 martie, Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a primit la Bruxelles certificatul care atestă că „Telemeaua de Ibăneşti“ a fost înregistrată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ca „Denumire de origine protejată“. „DOP ne onorează, dar în acelaşi timp ne obligă la menţinerea standardelor de calitate, cu consencinţe în creşterea vânzărilor şi dezvoltarea zonei rurale de pe Valea Gurghiului. Întâi de toate a fost recunoaşterea la nivel naţional, care a fost un lucru binevenit pentru noi, pentru a ieşi la mai multe târguri naţionale, unde i-am îndemnat pe români să fie patrioţi, să înveţe să sprijine producătorii locali, să consume produse autohtone şi să sprijine economia de la sat. Astfel încurajăm şi economia naţională. Familia Todoran a reuşit să creeze peste 100 de locuri de muncă“, a completat inginerul Nicu Bumb.

Condiţii impuse de „DOP“

„Telemeaua de Ibăneşti“ va putea fi comercializată sub această denumire în Uniunea Europeană doar dacă este produsă pe teritoriul administrativ al celor trei comune Gurghiu, Hodac şi Ibanesti, aflate în judeţul Mures, teritoriile acestor comune formând în parte Valea Gurghiului. Aceasta condiţie este trecută în Caietul de sarcini care a fost depus de România la Bruxelles, pentru înregistrare.

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările