Târgu-Mureş: Roxana Rus, fascinată de infinitatea cerului

Roxana Rus, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Unirea, pluteşte zilnic cu planorul deasupra Târgu-Mureşului. Cu timpul, aerodromul a devenit a doua ei casă.

Roxana a ales să se ridice la propriu peste cei din jurul ei, îndeplinindu-şi astfel un vis pe care îl avea încă din copilărie. „Până anul trecut nu ştiam că în Târgu-Mureş există un aeroclub, astfel că atunci când am aflat, m-am înscris la planorism alături de o colegă de la şcoală. Nu credeam că mă voi descurca, mai ales că nu ştiam mare lucru despre ce presupunea zborul cu planorul. Însă am ţinut cont de faptul că eu de mică am fost fascinată de cer, de infinitatea acestuia şi am mi-am propus să îl cuceresc”, povesteşte Roxana.

Nu a neglijat şcoala
În timpul anului şcolar, eleva petrecea ore bune la aerodrom după terminarea cursurilor, fapt ce nu a împiedicat-o să obţină rezultate bune la şcoală. „La început mi-a fost mai greu, pentru că la colegiul meu cerinţele sunt mari, dar m-am obişnuit să îmbin şcoala cu zborul şi totul a devenit uşor după aceea. Faptul că nu îmi rămâneau prea multe ore pentru studiu m-a ambiţionat şi m-a responsabilizat, astfel că rezultatele şcolare nu mi-au fost afectate deloc”, explică tânăra. Primul zbor a însemnat emoţie şi trăiri intense, greu de explicat în cuvinte. „Sincer, nici nu îmi mai amintesc mare lucru, pentru că eram impresionată de ce se întâmpla în jurul meu. Pluteam şi nu ţineam cont de instrumentele de zbor ale aparatului. Din prima mi-a plăcut să zbor şi senzaţia de libertate extremă pe care o conferă”, îşi aminteşte Roxana.

Voluntară la „Salvaţi Copiii”
În paralel cu şcoala şi planorismul, tânăra şi-a făcut timp pentru a-i ajuta pe cei mai puţin norocoşi. De aproape doi ani, Roxana este voluntară la Salvaţi Copiii şi se ocupă de proiectele şi activităţile organizaţiei umanitare. „De curând am devenit coordonatoare de voluntari. La Salvaţi Copiii am avut foarte multe activităţi şi proiecte destinate celor mici. Acestea reprezintă primul pas către ajutorarea propriu-zisă a copiilor defavorizaţi, un lucru în care cred din toată inima. Mă simt în siguranţă când lucrez cu cei mici şi simt că le ofer şi copiilor siguranţă, fapt care pentru mine înseamnă enorm”, recunoaşte Roxana.

Zbor în viitor
Chiar dacă eleva se pregăteşte deja de clasa a XII-a şi de examenele aferente, cerul rămâne principala ei ţintă de viitor. „Nu voi avea prea mult timp pentru că urmează examenele, dar voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a mă ţine de treabă. Îmi propun ca în viitor să încep zborurile cu motor, iar visul meu cel mai îndepărtat este să fac acrobaţii cu avionul. Toate la timpul lor”, declară Roxana Rus.

Profil

Născută
5 septembrie 1991, la Târgu-Mureş

Activitate
Elev

Educaţie
Colegiul Naţional Unirea

Stare civilă
Necăsătorită

Ce-i place
„Deoarece sunt o fire sociabilă, îmi place să petrec cât mai mult timp între oameni şi să mă distrez cu prietenii mei. Mă simt bine în momentul în care mă implic în numeroase activităţi, îmi place să fiu utilă. Aerodromul e locul meu preferat din oraş, apreciez fiecare clipă petrecută acolo. În timpul liber, obişnuiesc să citesc, iar cartea care m-a impresionat cel mai tare până acum este „Singur pe lume” de Hector Malot”, declară tânăra.

Ce nu-i place
„Nu suport persoanele infatuate şi oamenii fără chef de viaţă, fără vlagă. Fiind o persoană activă, mi-e greu să îi înţeleg pe cei care nu ştiu să îşi trăiască viaţa şi să se bucure de ea. Am o fobie pentru câini, după o întâmplare nefericită din copilărie”, povesteşte Roxana.


Întrebări şi răspunsuri
Cum te privesc colegii de la şcoală de când ai început să zbori?
R.R.: Majoritatea colegilor mei îmi cer să le promit că îi voi duce cu planorul şi pe ei, pentru că le surâde ideea zborului. Cred că ei mă admiră.

Le spui şi cunoscuţilor tăi să vină la aerodrom?
R.R.: Eu încerc să chem cât mai multă lume acdolo, pentru că e ceva fantastic să zbori, însă cei mai mulţi dintre cei cu care vorbesc nu au curaj, le e teamă. Mie îmi place foarte mult senzaţia de plutire asupra lumii, dar lumea cu care am discutat are multe reţineri.