Târgu-Mureş: Profil / Rodica Mariş: "Instructorul are o responsabilitate imensă"

La 16 ani Rodica Mariş s-a înscris la cursurile de paraşutism organizate de Aeroclubul României, spre sfârşitul anilor 70. După 30 de ani încă face ceea ce i-a marcat viaţa: paraşutism.


Rodica şi-a început cariera de sportiv paraşutist în urmă cu 31 de ani pe Aerodromul Teritorial Târgu Mureş, iar de atunci a făcut din acest sport un mod de viaţă. Şi-a dedicat vacanţele de vară cantonamentelor şi pregătirilor pentru concursuri naţionale şi internaţionale, iar la zece ani de la primul salt ajuns instructor de paraşutism. "Am început paraşutismul când aveam 16 ani. A fost greu, frumos, am făcut sacrificii, am trecut prin foarte multe. Dar nici acum, după mai bine de 30 de ani nu pot să renunţ. În două decenii de instructorat au trecut prin mâna mea o mulţime de sportivi, unii talentaţi, alţii mai puţin. Unii au ajuns să facă înaltă performanţă, alţii au ajuns instructori la rândul lor. Pentru mine astea înseamnă realizare pe plan profesional", spune Rodica.

După opt ani în care a făcut parte din Lotul Naţional de Paraşutism al României, timp în care a participat la zeci de concursuri naţionale şi internaţionale, Rodica a urmat şcoala de instructori de paraşutism, iar din 88 se ocupă de pregătirea tuturor celor care se încumetă să practice acest sport. "Am început ca sportiv. Apoi am trecut la performanţă, înaltă performanţă, iar următorul pas firesc era să devin instructor, ceea ce am şi făcut. Este vorba de o responsabilitate imensă pentru că paraşutismul nu este un sport ca oricare altul, este un sport periculos, necesită multă pregătire atât teoretică cât şi fizică. Este pregătirea specifică fără de care nu se pot face salturile în siguranţă. Sportivul trebuie urmărit în fiecare moment şi numai cei care sunt declaraţi apţi fizic şi medical sunt lăsaţi la zbor", precizează instructorul.

Deplasări tot timpul anului

Munca de instructor este o muncă ce te ţine de multe ori departe de familie, dar Rodica a ştiut întotdeauna cum să împartă viaţa profesională cu cea de familie. I-a luat pe copii cu ea la fiecare deplasare, la fiecare etapă. "Diana şi Andrei au crescut practic pe aerodrom, alături de mine şi de sportivi şi asta se vede. Sunt sociabili, disciplinaţi, mă ajută foarte mult, dar emoţiile sunt foarte mari la fiecare zbor de când fiica mea a început şi ea cursurile de paraşutism", spune Rodica.  Chiar dacă este fiica ei, Rodica se comportă cu ea la fel ca şi cu ceilalţi sportivi, pentru că în paraşutism nu poţi să treci cu vederea indisciplina, greşelile, neatenţia. "Este un sport extrem, periculos. O greşeală te poate costa viaţa. De aceea pregătirea este intensă, iar atunci când simt că elevul nu este pregătit să facă salturi la liber, merge la automat. Încurajarea sportivilor nu trebuie să lipsească, dar nu pot trece cu vederea starea de oboseală. În timpul etapelor elevii trebuie să se odihnească, să nu piardă nopţile, pentru că salturile sunt extenuante şi se fac în condiţii meteo grele", precizează instructorul.

Ce-i place
Îi place sportul în general, faptul că după atâţia ani de sacrificii a reuşit să pregătească elevi foarte buni, care au făcut înaltă performaţă. Dintre aceştia, patru sunt în acest moment în Lotul Naţional de Paraşutism al României. Îi place să vadă că elevii ei se dedică acestui sport, îi place disciplina şi aşteaptă în fiecare an să descopere alţi sportivi talentaţi care să facă performanţă şi să ducă mai departe paraşutismul mureşean, unul dintre cele mai bune din ţară.

Ce nu-i place
Nu-i plac dezorganizarea şi indisciplina.

Întrebări şi răspunsuri
Care sunt condiţiile pentru a deveni paraşutist sportiv?
În primul rând vârsta. Între 16 şi 23 de ani, cursurile sunt gratuite. Apoi e vorba de licenţa medicală, fără de care nu va fi nimeni lăsat la zbor dacă nu este apt. În fiecare iarnă, Aeroclubul organizează înscrieri, iar în urma unor cursuri teoretice şi fizice se dă un examen şi se obţine licenţa de zbor. După asta, totul ţine de cât de tare doreşte fiecare să facă performanţă, de ambiţia lor ca sportivi şi de cât de bine sunt pregătiţi la sol.

Ce se întâmplă dacă frica şi emoţiile sunt prea mari?
Pregătirea care se face înainte de primul salt este foarte drastică. Fiecare trebuie să ştie că se poate întâmpla ceva şi învaţă cum să evite situaţii neplăcute. Primele salturi sunt automate, iar elevii nu trec la salturi libere decât atunci când instructorul vede că sunt pregătiţi 100%, că stau corect în cădere liberă. Emoţii şi frică există întotdeauna, dar pentru cei care vor să practice acest sport, acestea se depăşesc de la un salt la altul.

Profil
Născută
6 octombrie 1962, Târgu Mureş

Studii
Şcoala specială de instructori
Curs de specialitate la Autoritatea Civilă Aeronautică Internaţională

Activitate
Instructor Paraşutism Aeroclubul Teritorial Târgu Mureş

Stare civilă
Căsătorită, 2 copii