Reportaj The New York Times despre urşii din Transilvania. Localnic: Vreţi să-i vedeţi ca pe nişte cerşetori cotrobăind prin gunoaie sau ca pe regi ai Carpaţilor?

Una dintre imaginile publicate de The New York Times

„Într-un oraş din Transilvania, urşii şi oamenii se ciocnesc la coşul de gunoi“, aşa începe un reportaj publicat sâmbătă, 24 noiembrie, în The New York Times.  Vorbeşte despre relaţiile oamenilor din Băile Tuşnad cu urşii şi oferă cazuri concrete de curioşi care vin special să vadă marile carnivore pe viu, de localnici răniţi de urs şi de vânători care îşi spun ofurile.

Faimoasa publicaţie americană The New York Times publică în ediţia electronică de azi, 24 noiembrie, un reportaj amplu despre viaţa oamenilor din Băile Tuşnad cu urşii. Se precizează de la început că habitatele urşilor s-au micşorat şi, în căutare de hrană, tomberonul oamenilor devine o opţiune, dar şi că ecologiştii luptă pentru dreptul la supravieţuire al marilor carnivore în timp ce vânătorii vor să-i vâneze.

Materialul începe cu un cuplu tânăr ce aşteaptă, într-o maşină, să apară un urs lângă coşurile de gunoi, pe o stradă din Băile Tuşnad.

„Asta e atracţia din zonă“, le spune jurnaliştilor Hunor Stekbauer, un localnic de 26 de ani.

În zona Băilor Tuşnad, cunoscute odinioară pentru apele vindecătoare, unii hrănesc urşii, alţii vin să-i vadă şi să-i fotografieze, şi mai sunt şi aceia care poartă urmele atacurilor urşilor. „Băile Tuşnad au devenit faimoase drept locul din Europa unde se pot vedea urşi. Practicile de vânătoare şi moştenirea fostului dictator Ceauşescu au permis populaţiei de urs să se înmulţească“, se arată în articol.

Despre oraş se mai spune că şi-a pierdut strălucirea imperială - se referă la Imperiul Austro-Ungar - , iar locuinţele pitoreşti, din lemn, contrastează cu blocurile ridicate în comunism şi cu recentele construcţii din sticlă şi oţel.

În timp, teritoriul urşilor s-a micşorat, defrişările şi culesul de ciuperci şi fructe de pădure de către oameni i-au făcut să iasă din păduri şi să caute hrană în oraşe. Au distrus grădini, au ucis sau rănit animale domestice şi oameni.

Imagine din articolul publicat de NYT  FOTO: prinstscreen articol

Un vânător din Tuşnad, Jeno Kovacs, în vârstă de 47 de ani, a declarat celor de la The New York Times că e nevoie de o vânătoare selectivă în caz contrar, urşii vor muri loviţi de maşini ori trenuri sau otrăviţi de oameni. De partea cealaltă, ecologiştii luptă pentru viaţa fiecărui exemplar.

„Când urşii şi oamenii dau nas în nas, întâlnirea poate fi violentă. Vara trecută, o femeie din Ungaria a fost rănită când a încercat să-şi facă un selfie cu un urs la Lacul Sfânta Ana, în apropiere de Băile Tuşnad“, scriu jurnaliştii americani.

Ei au vorbit şi cu un localnic pe care întâlnirea cu ursul, în urmă cu vreo 30 de ani, l-a desfigurat. „Nu am mai văzut vreun urs de atunci“, le-a declarat bărbatul. Un alt localnic care se prezintă drept „păstorul de urşi“, Janos Szin, face ghidaje pentru cei ce vor să vadă ursul în habitatul său natural.

„Vreţi să vedeţi ursul ca pe un cerşetor cotrobăind prin gunoaie sau ca pe un rege al Carpaţilor, în propriul castel“, le-a zis acesta ziariştilor americani. Pentru el, în privinţa urşilor, totul se reduce în a alege între cele două.

Szin le-a pus hrană urşilor care au şi apărut la scurt timp spre satisfacţia şi teama turiştilor veniţi să-i admire de la distanţă. Bărbatul i-a şi botezat pe sălbăticiuni: Panda, Bea şi Zephyr. 

Un păstor de oi în vârstă de 27 de ani, Sandor Tamasi, le-a povestit jurnaliştilor NYT că nu poate uita năzdrăvănia trăită într-o noapte de vară: animalele s-au oprit brusc şi el a fost nevoit să-şi salveze ajutorul trăgându-l din ghearele unui urs.

Unii orăşeni din Băile Tuşnad s-au obişnuit cu urşii şi îi salută. „Nu vreau să-i împuşc. Îi iubesc“, le-a zis celor de la NYT  un domn pe nume Kovacs.
 

Mai puteţi citi:

Directorul unui fond de vânătoare din Harghita acuză că este împiedicat să împuşte urşi: „Motivul este politic: nu se doreşte să se piardă alegători“