Cine este primul extremist maghiar dat afară din România, după ce a fost declarat indezirabil pentru 5 ani

Cine este primul extremist maghiar dat afară din România, după ce a fost declarat indezirabil pentru 5 ani

Mikola Bela susţine că nu a avut nici o legătură cu actele de violenţă din 10 martie 2014

Mikola Bela are 40 de ani şi locuieşte de trei ani într-un cartier din Târgu-Mureş, foarte aproape de centrul oraşului. El a venit în România după ce a divorţat, încercând să-şi refacă viaţa alături de iubita lui care e târgumureşeancă. Vecinii spun că era un om liniştit şi că a lucrat o vreme ca maseur.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mikola Bela (40 de ani) s-a stabilit într-un apartament din cartierul Tudor Vladimirescu, din Târgu-Mureş, acum 3 ani. El locuieşte într-o zonă bună a oraşului, foarte aproape de centru. Trecut printr-un divorţ, cetăţeanul maghiar a încercat să îşi refacă viaţa şi s-a mutat cu împreuna cu prietena lui, care era din Târgu-Mureş. „Nu îmi vine să cred că acest băiat este considerat cetăţean indezirabil, îl vedeam liniştit, avea prietenii lui, ştiu că la un moment dat muncea ca maseur” a declarat Istvan, un vecin de bloc.

Mikola Bela este şeful Plutonului Secuiesc

Mai multe surse din Târgu-Mureş susţin însă că în ultimul an, Mikola Bela a fost implicat în acţiuni ale Noii Gărzi Ungare. Este cunoscut ca fiind „şeful” Plutonului Secuiesc din cadrul  Noii Gărzi Ungare. Plutonul a depus jurământul pe data de 9 februarie 2014 , in Cetatea Medievala din Târgu-Mureş şi a jurat credinţă Ungariei Mari, a jurat că va lupta pentru alipirea teritorială a Transilvaniei, Voivodinei şi Ucrainei Subcarpatice de Ungaria. 

Noua Gardă este considerat braţul armat al Jobbik, este o organizaţie paramilitară care are tabere de pregătire în munţi.  Sursele adaugă că Mikola Bela a participat de mai multe ori la antrenamente în taberele respective.

Mikola Bela, expulzat

Mikola Bela, şeful organizaţiei Noua Gardă Ungară a fost expulzat din România, conform deciziei Curţii de Apel Bucureşti. El a fost ridicat de la domiciliul său temporar din Târgu-Mureş şi escortat în Ungaria, alături de prietena lui. Bela nu mai are dreptul să intre în România timp de 5 ani.

Mikola Bela a fost declarat indezirabil, iar în acest sens SRI a adus mai multe dovezi prin care reiese că cetăţeanul ungar a avut pe teritoriul României activităţi care au pus în pericol securitatea naţională, iar acest lucru era cunoscut încă de anul trecut.  Cetăţeanul ungar a fost ridicat de la domiciliul său temporar din Târgu-Mureş şi escortat în Ungaria. Mikola Bela a fost însoţit de prietena lui şi a fost escortat de două dube pline cu mascaţi, dar şi de o maşină a Poliţiei Rutiere. El nu mai are voie să intre în România timp de cinci ani, potrivit unei decizii luate de Curtea de Apel Bucureşti, decizie care este executorie, însă  poate fi contestată la instanţa supremă în termen de 10 zile. Mikola Bela a declarat că nu a încălcat niciodată Constituţia României şi nu a acţionat niciodată împotriva poporului român, iar decizia de expulzare este una politică. 

„Nu am fost acolo unde s-au produs violenţele, nu am fost în locul în care s-a aruncat cu petarde, nu am făcut nimic. Trebuie să dovedească vinovăţia mea”, a declarat Mikola Bela.  Mai mult, el a declarat că va informa autorităţile internaţionale.

Patru cetăţeni au primit interdicţia de a intra în România 

Patru cetăţeni maghiari au primit, ieri, interdicţia de a intra în România, unul dintre ei fiind Mikola Bela. Doi dintre cei patru care nu au voie vreme de un an să calce pe teritoriul României sunt membri Jobbik, iar unul este parlamentar în Ungaria. Cetăţenii maghiari sunt suspectaţi de „activităţi naţionalist-extremiste”.
 
Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Monica Dajbog. Cei patru cetăţeni maghiari au declarat că vor cere Ministerului de Externe din Ungaria să analizeze situaţia. Decizia de a pune interdicţia vine după scandalul de luni seara, din data de 10 martie, când peste 3000 de persoane au organizat un marş de protest care nu a fost avizat de autorităţi. Mai mulţi participanţi au aruncat cu petarde şi au lovit jandarmii.
 
Care este procedura?
 
Declararea ca indezirabil a unui cetăţean al Uniunii Europene se dispune de către Curtea de Apel Bucureşti (CAB) şi devine executorie imediat, chiar dacă este atacată cu recurs la instanţa supremă, arată legislaţia în vigoare. CAB se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de maximum zece zile de la sesizarea formulată. Dacă declararea ca indezirabil este motivată de raţiuni de securitate naţională, în motivare nu se menţionează datele şi informaţiile ce au stat la baza deciziei.
 
Conform legii, punerea în executare a hotărârii prin care cetăţeanul UE sau membrul de familie a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în ţară de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
 
De ce se dispune măsura
 
"Declararea că indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetăţean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică.
 
Măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în acest sens", prevede legislaţia în vigoare. Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la dată comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), însă este executorie. ICCJ trebuie să se pronunţe în maximum cinci zile de la formularea recursului.
 
 Perioada pentru care un cetăţean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: