GALERIE FOTO Un an de la ”Revoluţia pentru Arafat”, de al Târgu-Mureş. Ce urmări au avut protestele mureşenilor
0
Anul trecut, în data de 12 ianuarie, mureşenii s-au adunat cu mic, cu mare, în centrul oraşului pentru a-l susţine pe doctorul Raed Arafat, ce îşi dăduse demisia în urma nemulţumirilor privind noile prevederi referitoare la medicina de urgenţă din proiectul Legii sănătăţii şi ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu.
”Revoluţia” de la Târgu-Mureş a dat naştere unor ample mişcări de protest în toată ţara, inclusiv în Piaţa Universităţii din Bucureşti, proteste care au dus, practic, la schimbările de ordin politic suferite de ţara noastră anul trecut.
Acum un an, un banal anunţ pe Facebook (prin care era anunţat un miting paşnic pentru susţinerea SMURD-ului şi a lui Raed Arafat) a creat isterie printre târgumureşeni. Cu mic, cu mare, peste 3.000 de oameni au umplut Piaţa Trandafirilor şi au mărşăluit apoi până la sediul SMURD, din celălalt capăt al oraşului. Nimeni nu se aştepta la o asemenea prezenţă, în ciuda popularităţii de care se bucură Arafat în rândul mureşenilor.
Poliţia a fost depăşită de situaţie, astfel că protestatarii au putut să-şi exprime liber gândurile, scandânbd, printre altele, “Vrem să trăim, nu vrem să murim”, “Haideţi cu noi”, “Jos Băsescu”, “Arafat nu uita, noi suntem de partea ta”, “Afară din ţară cu javra ordinară”, “România, trezeşte-te”. În plus, manifestanţii au condus cordonul cu două mesaje care făceau referire la legea sănătăţii, cea care a dus la ruptura dintre Raed Arafat şi preşedintele Traian Băsescu: “PRIVATIZAREA UCID€” şi “NU N€ LUAŢI DREPTU’ LA VIAŢĂ! SUSŢINEM S.M.U.R.D.”.
A trecut, aşadar, un an de atunci, iar România a suferit o groază de schimbări de ordin politic. În primul rând, PDL-ul, aflat atunci la putere, a pierdut toate alegerile politice organizate anul trecut, fiind depăşit de USL fără drept de apel. Băsescu a rămas în funcţie, profitând de absenteismul de la Referendumul organizat vara trecută, acesta fiind singurul lucru pozitiv, din perspectiva PDL, întâmplat în 2012.
Arafat şi-a menţinut poziţia apolitică, fapt agreat de opinia publică. Acest lucru i-a adus o cotă de încredere uriaşă în rândul cetăţenilor. Cu 71,3% încredere în rândul românilor, Raed Arafat, şeful SMURD îi devansa atunci pe toţi politicienii din România. Fondatorul SMURD a trecut la cârma ministerului Sănătăţii după demisia lui Vasile Cepoi şi după expirarea interimatului lui Victor Ponta. Atunci, el a spus că a fost de acord cu primirea acestui portofoliu pentru a asigura continuitatea. Încă de atunci, el a anunţat că va demisiona imediat după alegeri, arătându-şi dorinţa de a reveni la postul ocupat anterior, de subsecretar de stat. Premierul Victor Ponta a menţionat în diferite rânduri că depune eforturi pentru a-l convinge pe Raed Arafat să-şi continue misiunea la minister şi după scrutinul legislativ.
Arafat s-a ţinut de cuvânt, iar Eugen Nicolăescu, desemnat de Victor Ponta să preia Sănătatea, l-a numit în funcţia de secretar de stat şi prim-adjunct al ministrului Sănătăţii pe Raed Arafat.
”Faptul că mi se oferă posibilitatea să lucrez ca secretra de stat, şi nu ca subsecretar de stat, este important pentru că voi avea un cabinet şi doi consilieri cu care să mă pot sfătui şi să lucrez cu ei. Promit că voi lucra aşa cum am facut-o până acum”, a spus Arafat în momemntul numirii sale în noua funcţie.
Se încarcă comentariile...
