„Îndrăznesc să diversific” – documentarul care pregăteşte părinţii pentru etapa de diversificare a alimentaţiei la sugari
0
După vârsta de 6 luni, bebeluşii traversează o perioadă de tranziţie, de la laptele matern la mâncarea solidă. Cum se ajunge de la sânul mamei la mâncarea gătită este o întrebare care sperie o mulţime de proaspeţi părinţi. Aceştia nu ştiu dacă e bine să înceapă diversificarea cu fructe sau cu legume şi care este momentul propice pentru introducerea fiecărui aliment.
"Îndrăznesc să Diversific" este al treilea documentar al campaniei Lion Mentor Association "Îndrăznesc pentru copilul meu!" După documentarele "Îndrăznesc să nasc aşa cum vreau!" şi "Îndrăznesc să alăptez PAŞI spre CONŞTIENTIZARE", "Îndrăznesc să diversific" este primul documentar românesc despre alimentaţia copilului.
“Îndrăznesc să diversific” este un apel la simţul de răspundere al fiecăruia dintre noi pentru o informare corectă asupra ceea ce înseamnă cu adevărat un start sănătos, natural al copiilor, precum şi pentru conştientizarea impactului calităţii informaţiilor pe care le transmitem generaţiilor viitoare. Cea care a adus documentarul la Târgu-Mureş a fost Andrea Gombos. Proiecţia documentarului a avut loc joi 16 iunie la Cinematograful Arta.
"Pe Irina am cunoscut-o cu câţiva ani în urmă la o conferinţă despre alăptare şi m-a rugat să o susţin în proiecţie documentarelor. Am rămas să o reprezint în Târgu-Mureş. Este a treia proiecţie şi le aşteptăm pe celelalte. Eu mă bucur să văd un documentar care îmi place. Sunt mai multe variante de diversificare şi rămâne să alegem ceea ce dorim şi cum dorim. Nu vreau să judec sau să întru în detalii, dar modul de a diversifică, provenienţă alimentelor şi calitatea acestora sunt extrem de importante. Cu ambii copii am ales autodiversificare cu produse vegetale. Fetiţă cea mare până la doi ani a mâncat mai multe vegetale şi nu a mâncat produse de origine animală, iar acum mănâncă puţin. Cea mică, are 11 luni este deocamdată pe alimentaţie vegetală, dar baza este şi rămâne laptele matern. La această adăugăm puţin câte puţin alimentele, susţinută bineînţeles de laptele matern” spune Andrea Gomboş, coordonatorul proiectului la Târgu-Mureş
„Consider că avem nevoie de specialişti. Dacă la naştere avem nevoie de moaşă, la alăptare consultantul în lactaţie, iar la diversificare avem nevoie de cineva care să ne îndrume. Mamele au foarte multe întrebări, iar atunci trebuie să fie cineva care să ofere şi un răspuns. Eu ca mamă, am făcut o combinaţie la începutul diversificării. Am două fetiţe, iar diversificarea am început-o când au dat ele semne că sunt pregătite. Trebuie făcut cu respect faţă de bebeluşi, trebuie să avem încredere că el ştie când este pregătit şi atunci totul va decurge bine” Adina Iancu, consultant educaţional
Ce ar trebui să le oferim copiilor? Mai multe fructe, mai multe legume? Sunt oare, cerealele bune? Dar cana cu lapte? Când trebuie să introducem carnea? Acestea sunt doar câteva din întrebările clasice cu care se confruntă părinţii în jurul vârstei de 6 luni ale bebeluşului.
În trecut, în urmă cu vreo 20-30 de ani diversificarea la bebeluşi începea chiar de la două-trei luni de viaţă, cu suc de fructe. Astăzi specialiştii sunt de părere că alimentaţia prea timpurie poate fi nocivă pentru copii, la fel cum introducerea unor alimente mult prea devreme poate crea probleme majore pe termen lung.
„În primii trei ani de viaţă, dieta primelor o mie de zile stă la originea bolilor de mai târziu. Adică, este incredibil cum noi facem acum infarct miocardic, AVC, obezitate, ficat gras, pentru că am mâncat ce nu trebuie când eram sugari. Pentru că ni se băga tot timpul în gură câte ceva” consideră Iulia Ţincu, medic specialist pediatru
Unii specialişti spun că laptele altei specii nu ar trebui consumat de om, iar laptele de capră şi cel de iapă s-ar asemăna totuşi cel mai mult cu laptele matern. Industria laptelui formulă se bazează pe laptele de vacă.
„Laptele formulă, existent pe piaţă în momentul acesta provine dintr-un lapte de vacă. Laptele de vacă este destul de controversat să fie administrat sub formă crudă, însă cele mai apropiate două tipuri de lapte ca şi compoziţie asemănătoare cu laptele matern sunt laptele de capră sau laptele de iapă, lucru puţin cunoscut şi neexploatat, deoarece cantitatea de lapte dat de acestea este destul de mic, comparativ cu laptele de vacă. Dar este imposibil de a pune semnul egal între laptele matern şi laptele formula din laptele de vacă” Eugenia Dobrescu, tehnician nutriţionist, fondator www.diversificare.ro
Diversificarea nu înseamnă întreruperea alăptării
Se recomandă chiar ca alimentaţia să se înceapă la sân, iar abia apoi să i se ofere ceva nou bebeluşului, motivul fiind unul foarte simplu: copilul răspunde pozitiv la rutină. Bebeluşul va comunica prin diferite gesturi când va fi pregăti: va întinde mânuţele spre alimentele de pe masă sau vi le va indica pe cele care doreşte să le încerce. De asemena unii bebeluşi sunt deja pregătiţi atunci când pot să stea bine în scaun şi să-şi ţină bine capul în timpul diversificării, fără să se înece.
„Alimentaţia copilului din primii doi-trei ani de viaţă este deosebit de importantă, pentru că influenţează profund sănătatea pentru tot restul vieţii. OMS recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni, când gesturile bebeluşului dau de înţeles că este pregătit pentru începerea diversificării alimentaţiei. O mare parte din mămici înţeleg asta ca o renunţare bruscă sau treptată a alăptării, în favoarea alimentaţiei solide. Baza rămâne laptele matern şi după începerea diversificării, în proporţie de 80%, până la vârsta de un an. Acest aliment magic asigură tot necesarul de nutriente din alimentaţia copilului” Irina Thiery
Potrivit specialiştilor, copiii trebuie să fie lăsaţi să exploreze, să experimenteze şi să guste singuri din mâncarea oferită de părinţi, iar pireurile trebuie combinate cu mâncare pasirată sau cu bucăţi de tip „finger food”.
„Metoda de a învăţa să mâncăm este cu mâna, nu cu furculiţa sau cu lingura. Copilul trebuie să simtă textura, să privească alimentul, să îl simtă. Ulterior folosim şi instrumente, dar la început părinţii ar trebui să îi lase pe copii să mănânce cu mâna, iar apoi vor învăţa şi cu tacâmurile. Diversificarea nu înseamnă doar introducerea alimentelor în dieta copilului. Pentru adulţi este un proiect serios cu un target foarte clar, dar pentru copii diversificarea este o joacă. Ne jucăm. Alimentul de bază rămâne laptele matern. Pentru copil este un proces de învăţare, care abia începe. Mai înasemnă un moment de socializare, de descoperire a lumii înconjurătoare, de expolorare, de căpătare a independenţei, e o primă etapă în care el îşi cere independenţa faţă de părinţi. Este nociv să o începem mai devreme. Majoritatea copiilor dau semne că sunt pregătiţi în jurul vârstei de şase luni. Sunt copii care încep mai târziu” Eugenia Dobrescu – tehnician nutriţionist, fondator www.diversificare.ro
Câtă carne îi dăm copilului
Introducerea timpurie a cărnii poate afecta copilul pe termen lung. Medicii pediatri recomandă carnea abia după vârsta de 9-10 luni, iar unii chiar după vârsta de un an. Se începe cu carne de pui şi treptat se introduce carnea de vacă şi de peşte. Introducerea porcului în alimentaţie ridică de cele mai multe ori controverse şi nu este indicată înainte de vârsta de trei ani.
„Din punctul meu de vedere copilul mic ar trebui să mânânce nu mai mult de o masă de carne pe zi. Nu e corect să îi dai de două ori pe zi, şi la masa de prânz şi la masa de seară. Două mese de carne nu sunt sănătoase” Liliana Calapod – medic primar pediatrie
În ceea ce priveşte semipreparatele, mezelurile, pireurile gata pregătite din comerţ şi chiar şi biscuiţii daţi copiilor, toate conţin foarte mult zahăr şi nu sunt recomandate sub nicio formă în alimentaţia copilului, cel puţin până la vârsta de trei ani. Nu uitaţi: „dieta primelor o mie de zile stă la originea bolilor de mai târziu!”
Se încarcă comentariile...
