De ce au ales românii primari penali. Sociolog: „E o întrebare la care nu ştim să răspundem, ca naţiune, de 150 de ani“

Din 41 de primării de municipii reşedinţă de judeţ, plus cele şapte primării aferente Capitalei, 12 au fost câştigate de candidaţi cu dosare penale în diferite faze. Cel mai interesant caz este cel al lui Cătălin Cherecheş, care nu doar că a câştigat Primăria Baia Mare din închisoare, unde se află în arest preventiv, dar a obţinut peste 70% din voturile exprimate.

Dorin Florea a câştigat în Târgu-Mureş la limită al cincilea mandat de primar (cu 42,95% din voturi), după ce a intrat în cursă ca independent susţinut de PNL şi alte formaţiuni politice. În decembrie 2015, primarul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu într-un dosar privind finanţarea Asociaţiei Sportive Fotbal Club din Târgu Mureş, cu un prejudiciu estimat la circa 7 milioane lei. În 2016, procurorii DNA au anunţat că au început urmărirea penală într-un nou dosar de corupţie, în care este implicat şi fiul edilului, iar Florea este acuzat de luare de mită.

Culmea este că pe locul doi la Târgu Mureş a ieşit duminică, cu 40,24%, candidatul independent Soos Zoltan, fost consilier local susţinut de UDMR, PPMT şi PCM, implicat şi el în dosarul lui Florea privind finanţarea clubului de fotbal.

Ce spun sociologii despre votul cetăţenilor, acordat persoanelor cu probleme penale

Sociologul Mircea Munteanu consideră că votul alegătorilor din România acordat persoanelor cu probleme penale vine de fapt din obişnuinţa de zi cu zi pe care aceşti cetăţeni o au cu mica corupţie. De la maşina parcată aiurea, micile înţelegeri cu autorităţile şi până la a accepta un primar corupt e doar un pas.

„Ne întrebăm de ce au ales oamenii oameni cu probleme penale. Am putea spune că este o întrebare la care noi de vreo 150 de ani, ca naţiune nu ştim să răspundem. Este undeva în fibra noastră genetică, în ADN-ul nostru s-a produs un scurtcircuit, probabil la nivel cultural, din educaţia copiilor, de mici copii ni spune «lasă că merge şi aşa», iar, astfel, dacă de mic copil eşti obişnuit cu mica corupţie, trăind cu ea, numai prin faptul că îţi laşi maşina între-un loc nepermis cu avariile pornite vine cineva şi te înţelegi cu el să nu fi amendat, doar aceste mici chestiuni odată acceptate nu sunt în regulă. Ţine de fibra noastră culturală. Dacă noi în viaţa de zi cu zi acceptăm asta, atunci este firesc să acceptăm şi la nivel mai mare”, spune sociologul mureşean Mircea Munteanu.

“Când vine un primar şi spune «V-am asfaltat!», un cetăţean ar trebui să înţeleagă că ăsta este minimul prevăzut în fişa postului pentru funcţia de primar”

Valorile umane şi atribuţiile politicienilor în ochii cetăţenilor nu mai sunt clare, potrivit specialiştilor. Oamenii care au votat candidaţi certaţi cu legea au motivat în majoritatea cazurilor votul lor cu faptul că acei primar au făcut multe pentru oraşele lor, chiar dacă au acum probleme legate de coruţie.

“Este responsabilitatea electoratului pentru ce s-a votat în Baia Mare. Deformarea majoră care apare în raportul cetăţean-politic-administrativ este următoarea: se trăieşte cu ideea că cineva, statul, autoritatea locală, trebuie să facă ceva pentru mine. Cetăţenii ar trebui să fie atenţi la ritmul vieţii lor şi să constate faptul că ei merg la muncă, plătesc taxe şi impozite pe maşină, pe consum, pe benzină, din care cei chemaţi să administreze fac acele drumuri etc. Când vine un primar şi spune «v-am asfaltat!», un cetăţean ar trebui să înţeleagă că ăsta este minimul prevăzut în fişa postului pentru funcţia de primar. Nu a făcut nimănui un hatâr, nu a venit cu banii de acasă să asfalteze.De fapt, orice individ care poartă nume de politician sau administrator sau deputat, primar şi când respiră în funcţia aia pe banii cetăţeanului şi nu invers”, completează sociologul.

Impactul privind alegerea corupţilor în lupta anticorupţie

Sociologul Mircea Munteanu spune că alegerea primarilor cu probleme penale nu ar trebui să oprească sau să aibă vreun impact în lupta împotriva corupţiei, cel puţin nu într-o ţară în care sistemele de justiţie funcţionează.

“Trebuie să vedem de ce în vest este aşa cum este şi cred că acolo sistemul de reguli funcţionează. Acolo instituţiile sunt impersonale. La noi avem personificarea instituţiei prin X sau Y, care e om bun, e om milos, e nepotul, cumnatul, fratele cuiva, deci rezolvăm. Nu trebuie să existe aşa ceva. Instituţia impersonală, forţa aceea punitivă a legii nu trebuie să ţină cont de cazuri particulare. Există o lege general, valabilă pentru toţi. Probabil, în vest, în sute de ani de funcţionare pe aceste principii, legea se respectă. În mod normal, dacă vorbim de modul în care ar trebui să funcţioneze instituţiile, impersonal, nu trebuie să aibă niciun impact. Poate un primar care a fost votat cu 60% acum, fiind chiar în puşcărie, poate să fie mâine arestat, dacă există dovezi, probe, iar instutiţiile respective DNA, Parchete, Curţi de Justiţie să-şi facă treaba. Acest impact al votului popular care creditează în funcţiile de conducere, administrative oameni cu probleme, nu ar avea de ce să-şi pună amprenta în lupta anticorupţie, dacă instituţiile statului funcţionează”, mai spune sociologul Mircea Munteanu,

Sociologul mai spune că nici numărul de primării câştigate de un partid sau altul în diferite părţi ale ţării nu ar trebui să fie relevant pentru cetăţean, având în vedere că majoritatea primăriilor din comune sunt la limita falimentului şi nu se pot întreţine singure, toate trăind din subvenţiile acordate de stat.