Cum trebuie să fie o seră de succes

Cum trebuie să fie o seră de succes

Serele U.S.A.M.V. Bucureşti - Sera de cercetare FOTO KGP GREENHOUSES

Una dintre cele mai mari companii producătoare de sere pe geam şi polietilenă a intrat pe piaţa românească în 1994, iar de atunci a ridicat 30 de hectare de sere. Marile universităţi din ţară îi învaţă pe studenţi cu ajutorul tehnologiilor olandeze, dar şi la Pipera, Reghin şi Fundulea au fost construite sere cu sisteme de echipare de ultimă generaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

O seră de succes trebuie să aibă în primul rând un volum mare de aer, să fie bine izolată termic, cu un sistem performant de umbrire, un sistem de irigare prin picurare, căldură suficientă – când e nevoie şi să folosească un substrat de cultură bun.

O companie olandeză, cu sediul în Târgu-Mureş, oferă servicii complete pentru marii producători, care îşi doresc să obţină producţii considerabile şi totodată un profit substanţial. Marius Terzi reprezintă această companie şi ne explică exact ce trebuie să conţină o seră performantă, pe lângă structura propriu-zisă, dar şi cum poate fi controlată producţia, în funcţie de investiţia iniţială.

Compania noastră este o companie olandeză, un integrator care preia o locaţie de teren, iar în funcţie de cerinţele clientului construieşte sera, de la săpături, până la cheie. Dacă se doreşte, noi putem să îi asigurăm clientului şi partea de consultanţă. Plecăm de la ideea că sera trebuie făcută ca să obţii o producţie consistentă, iar astfel îţi poţi amortiza investiţia, iar mai apoi să obţii profit. Ne adresăm marilor producători, care au deja nişte bani, pe care îi pot investi şi care se uită la un profit consistent”, ne explică Marius Terzi, directorul companiei olandeze

Ţelul sau target-ul producătorului, în funcţie de echipamentul serei

Pentru că se adresează în principal marilor producători, dispuşi să investească peste 100 de euro pe metru pătrat de seră, compania olandeză ne dă şi câteva exemple. Astfel, un producător care vrea să obţină 55 de kg de roşii pe metru pătrat de seră are nevoie de structura serei propriu-zise, dar pe lângă asta are nevoie de un sistem de echipare corespunzător. Astfel, dacă afară sunt -20 de grade celsius, înăuntru trebueie să fie constant 20 de grade cu plus. Compania olandeză recomandă ca în interiorul serei aerul cald să fie distribuit prin intermediul unor ţevi, situate pe trei nivele.

Pe lângă structura serei, ai nevoie de un sistem de încălzire performant, de producere a agentului termic, că o fi aer, apă caldă, trebuie să ai un sistem de irigare prin picurare performant, pentru un sistem de cultură în substrat de cultură – recomandarea mea fiind pe vată minerală. Pentru cineva care doreşte să acceseze fonduri europene, acestea ar fi condiţiile esenţiale: sera, irigatul şi încălzirea. Aceste condiţii îţi vor garanta undeva la 22-26 de kg de roşii pe metru pătrat. Mai apoi, fiecare articol, echipament adus îţi va asigura un spor de producţie. Plecăm de la sistemul de distribuţie al încălzirii, iar recomandarea mea este să se facă cu ţeavă, ţeavă din metal pe trei nivele de distribuţie a încălzirii: un nivel pus desupra solului, ţevile - şine, un sistem de ţevi la mijlocul serei şi un sistem sub acoperiş. Plus încălzirea care sunt pe pereţii perimetrali ai serii – acestea sunt deja în sera propriu-zisă”, completează furnizorul de sere

Primul proiect realizat de compania olandeză, în ţara noastră a fost la Fundulea, mai exact la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Acolo a fost construită o serie modernă, o seră cu tehnologie olandeză.

 „Primul proiect al companiei a fost la Fundulea, la Institutul Agricol de cercetări, Apoi am avut două proiecte prin SAPARD – la Râşnov, sere micuţe, apoi în 2007 am construit serele de la Pipera – 13,2 hectare – în locul vechilor sere. Vorbim de o seră nouă de 6 metri înălţime, cu sistem de distribuţie a încălzirii performant, jgheaburi de cultură – mese pe care stă substratul de cultură, sistem de picurare, o gospodărie destinată managementului apei: irigare, sterilizare, pregătirea hranei, cu sistem de distribuţie a co2-ului, produs de cazanele pe gaz metan şi distribuit din co2 lichid. Pe timpul verii nefiind nevoie de căldură e mai scump să produci co2-ul, când dai drumul la foc, încălzeşti apa, nu ai unde să o răceşti, aşa devine foarte scump. Astfel cumperi co2 de la producător direct, pe care doar îl distribui pe acel sistem de distribuţie a co2-ului”, descrie Marius Terzi

Serele de la Pipera au şi sistem de umbrire şi salvare a energiei termice. De asemenea, acolo există ventilatoare de recirculare a aerului şi echipamente care ajută oamenii să-şi desfăşoare acetivitatea. În serele de la Pipera, pe 13,2 hectare se cultivă doar tomate, iar în condiţiile de vară se obţin între 50 şi 55 de kg de roşii pe metru pătrat.

Serele universităţilor, construite tot de olandezi

Olandezii au construit sere performante şi la marile universităţi de horticultură, din ţara noastră, mai exact la Cluj, la Iaşi şi în Bucureşti studenţii învaţă cum se obţin diferite plante, în diferite condiţii de vegetaţie. De exemplu, la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti olandezii au creat în interiorul serelor 19 compartimente de cultură, care pot reproduce 19 condiţii diferite de cultură pe care se pot cultiva plante diferite. Roşiile au anumite cerinţe de dezvoltare, castraveţii alte cerinţe, iar florile cresc şi se dezvoltă în condiţii diferite.

Serele destinate activităţii didactice şi pentru cercetare au fost construite cu un grad foarte ridicat de dotare. Studenţii întâlnesc acolo fiecare sistem descris anterior, dar la o scară mult mai redusă, pentru a putea face experimente. De exemplu, un sistem de încălzire poziţionat într-un anumit fel, lumină artificială poziţionată într-un alt fel, se pot crea „n” variante de cultură, se poate picura mai multă sau mai puţină apă, se poate crea umiditate, se poate aplica co2 în diferite combinaţii. Sera din Bucureşti are aproximativ 2000 de mp şi a fost construită în 2014, cea din Cluj are 424 de mp şi a fost ridicată în 2008, iar la Iaşi am construit două sere micuţe, una la catedra de floricultură şi cealaltă la catedra de legumicultură, una de 700 de mp şi cealaltă de 400 de mp2” detaliază reprezentantul companiei olandeze

Totate serele de care am discutat până acum erau sere învelite cu geam.

Serele învelite cu geam sau serele acoperite cu folie de polietilenă. Avantaje şi dezavantaje

Serele descrise până acum de Marius Terzi au fost construite cu ajutorul tehnologiei dezvoltate pe geam, dar în 2013 compania olandeză a început construcţia unui proiect mare de 7,4 hectare de sere în judeţul Bihor, mai exact la Oradea, o seră învelită cu folie de polietilenă. Atunci când producătorii optează pentru o seră cu geam sau pentru o seră învelită cu folie de polietilenă, aceştia trebuie să ştie că diferenţa este dată de cantitatea de lumină şi de modalitatea de control a factorului de climat. Totodată investiţia într-o seră pe polietilenă este mai mică, dar amortizarea se face mai greu, deoarece lipsa luminii naturale face ca producţia să fie mai mică. Pentru condiţiile ţării noastre, recomandările se fac pentru serele cu geam, având în vedere profitul care este obţinut din primul an. 

O seră învelită cu geam este mult mai stabilă decât o seră învelită cu polietilenă. E mai ieftină investiţia serei pe polietilenă, din punct de vedere al structurii serei, dar echipamentele trebuie să fie aceleaşi. De exemplu avem un hectar de seră cu geam şi acelaşi hectar de seră învelit cu folie de polietilenă. Pentru un hectar de geam avem nevoie de aproximativ 140 de euro pe metru pătrat, pentru cele 55 de kg de roşii pe metru pătrat, iar pentru cele 48 de kg de roşii pe metru pătrat, la sera cu polietilenă, undeva pe la 110 euro pe metru pătrat. Poţi să investeşti şi 60 de euro pe metru pătrat, în sera de polietilenă, dar nu vei obţine niciodată cantitatea de 48 de kg de roşii pe metru pătrat. La fel şi la sera pe geam pot să investesc 80 de euro pe metru pătrat, dar nu voi obţine 55 de kg de roşii pe metru pătrat”, mai spune Marius Terzi

Durata de viaţă a unei sere construite cu ajutorul polietilenei poate fi mai mică decât cea construită cu geam. Marius Terzi ne spune că geamul poate fi montat şi când plouă afară şi când bate vântul sau când e frig, în schimb, o folie de polietilenă nu poate fi montată decât în anumite condiţii meteorologice. O poţi monta doar în anumite condiţii meteorologice, să nu fie frig şi trebuie să aştepţi condiţiile propice.

Problema este că folia de polietilenă îmbătrâneşte, soarele acţionează asupra ei, o coace şi o mătuieşte. După 3-4 ani de zile nu va mai fi acelaşi transfer de lumină, ne mai fiind lumină automat şi fotosinteza este îngreunată, iar un cultivator bun simte treaba asta şi după 3-4 ani de zile schimbă folia de polietilenă. Există şi varianta în care o folie de polietilenă poate rezista şi 6-7 ani de zile, pentru că ea nu se crapă, nu se rupe mai devreme. Pierde în schimb din transparenţă. Pe geam se depune praf, dar îl poţi spăla din când în când. Dacă plouă praful respectiv se spală. Indiferent de compania pe care o aleg producătorii sau cei care doresc o astfel de afacere, benefic pentru condiţiile din ţara noastră este să se meargă pe serele cu geam, pentru cei care vor să facă producţie” ne recomandă Marius Terzi, reprezentantul companiei olandeze

Serele de la Reghin funcţionează tot cu tehnologie olandeză

În 2011 compania olandeză a terminat primul proiect al unei firme din Reghin, iar prima seră construită acolo are 1,3 hectare.

Este o seră pe geam, cu sistem de distribuţie a încălzirii, sistemul de umbrire, de irigare prin picurare, de distribuţie a CO2-ului, ventilatoare de reciclare a aerului, jgheaburi de cultură, lumină artificială am asigurat şi plantele, pentru roşii, substratul de cultură şi tehnologia de cultură, din primul an, plus îngrăşămintele chimice, care sunt foarte importante. Investiţia a fost de 110 euro pe metru pătrat, inclusiv consultanţa. Au obţinut 49 de kg de roşii, doar în primul an, pe metru pătrat. A urmat apoi una de 2000 de metri pătraţi, în care cultivă salată verde. Tehnologia diferă, pentru că salata o cultivă pe pat de apă, faţă de roşii – cultivate în substrat de cultură. Apoi am mai construit un hectar în 2015, am finalizat în februarie acest proiect, iar în această seră au cultivat castraveţi, iar acum au plantate tomate. În total firma de la Reghin cultivă pe 2,3 hectare roşii, iar pe 2000 de mp de salată. Anul acesta mai construim încă 4000 de metri pătraţi, ce vor fi destinaţi culturii de salată. Producţia de tomate a ajuns la 57-58 kg/m2/an. Calitatea tomatelor şi al salatei fiind deosebite, fapt certificat de buletinele de analiză ale produselor finite, emise de Autoritatea Naţionala Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor” completează Marius Terzi.

În ceea ce priveşte agricultura clasică, faţă de agricultura ecologică, constructorul de sere ne explică cum diferenţa o dă întâi de toate cantitatea de produs obţinută. Astfel, în pământ nu poţi obţine 55 de kg de roşii pe metru pătrat. De exemplu, în agricultura ecologică poţi să realizezi aproximativ la 12, maxim 14 kg de roşii pe metru pătrat, cu noroc, spune directorul. Igiena este foarte importantă în cultura ecologică, precum şi în cea clasică, iar după primul an intervin inevitabil bolile si dăunătorii.

Bolile şi dăunătorii pot fi controlaţi cu ajutorul unor metode biologice, dar la un atac şi o infestare intensă, va trebui apelat şi la combaterea chimică, ceea ce pentru cultura ecologica, nu este de dorit.

Într-o seră ecologică plantele nu pot fi hrănite, la intensitatea la care ele consumă, ca atare şi producţiile sunt mult diminuate, faţă de potenţial. În schimb într-o sera în care se cultivă “fără sol” poţi controla, în funcţie de tipul plantei, al fenofazei de vegetaţie, al factorilor climatici, direcţia în care doreşti să dezvolţi planta, implicit să obţii maximul de producţie, ţinta fiind chiar peste 72 kg/mp tomate/an. La culturile “fără sol”- în substrat de cultură, este obligatorie hrănirea plantelor cu soluţii nutritive, pregătite din îngrăşăminte chimice. Există îngrăşăminte complexe sau simple. Recomand să se meargă pe îngrăşăminte simple, care pot fi combinate mult mai uşor. Se pot face o mulţime de combinaţii, pornind de la analiza apei sau calitatea apei de irigat, iar aceasta ar trebui să provină din apă freatică, mai exact din al doilea strat, pentru că este o apă stabilă. Diferenţa între culturile în pământ şi culturile în substratul de cultură o dă capacitatea de control asupra îngrăşămintelor chimice şi a hranei. Astfel, planta este mult mai bine controlată şi îşi ia ce îi trebuie în cantităţi propice sănătăţii, faţă de momentul în care solul ar oferi mai mult sau mai puţin din hrana necesară. Există o mulţime de substraturi de cultură, fiecare cu un grad diferit de performanţă, practica horticolă demonstrând că vata minerală Grodan conferă unele dintre cele mai mari producţii” subliniază reprezentantul firmei olandeze

Fiecare investitor trebuie plece cu o sumă considerabilă atunci când îşi doreşte o seră de calitate, în funcţie de cât de mare vrea să fie afacerea lui. Dacă afacerile de familie pornesc de la 10 mii de euro în sus, marii producători, adică cei care vor să obţină un profit considerabil, ajung să investească într-o seră performantă de la câteva zeci de mii de euro până la câteva sute de mii.

Serele Dalin Reghin - lumina artificială deasupra plantelor

Imagini din aceeasi galerie
  • Serele Dalin Reghin - lumina artificială deasupra plantelor
  • Sera U.S.A.M.V. Bucureşti - cultură de salată
  • Sera U.S.A.M.V. Bucureşti - cultură de salată
  • Sera U.S.A.M.V. Bucureşti - cultură de salată
  • Serele Pipera - Leader International S.A. Bucureşti
  • Serele Pipera - Leader International S.A. Bucureşti
  • Sera I.C.D.A. Fundulea
  • Serele U.S.A.M.V. Bucureşti - Sera de cercetare
  • Sera U.S.A.M.V. Bucureşti - cultură de salată
  • Sera Universităţii de Ştiinţă Agricolă şi Medicină veterinară Cluj-Napoca
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările