Camelia, fetiţa cu inimă nouă, se-ntoarce la joacă

Fetiţa care a fost supusă, la mijlocul lunii ianuarie, unei intervenţii de transplant de cord a fost externată. Micuţa se simte excelent şi urmează un tratament de recuperare. Transplantul a reprezentat o premieră medicală în România, întrucât Camelia Chirteş a fost, la doar 3 ani, cel mai mic pacient căruia i s-a făcut un transplant de cord.

Chinurile au luat sfârşit pentru micuţa Camelia. După o lună de zile de spitalizare, fetiţa plăpândă de doar trei anişori se simte bine şi e gata din nou să se joace cu frăţiorul ei. Joi după-amiază, medicii de la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Mureş (IBCvT) şi-au dat ok-ul pentru externare. Ajutată de mama ei să se îmbrace în haine groase, Cami ştia că urmează să plece acasă, la Reghin, la familia şi la jucăriile ei. Operaţia de luna trecută, în urma căreia micuţa a primit o inimă sănătoasă de la un băieţel de 4 ani aflat în moarte cerebrală, a redat speranţa familiei Chirteş.

„Nu mi-am văzut fetiţa de mai bine de o lună. Abia aştept să văd cum se simte, ce face şi să vorbesc cu ea. Mi-e tare dor de ea şi încă tot
nu-mi vine să cred că totul este bine! Sincer, încă nu realizez că fetiţa mea are o inimă nouă, sănătoasă, că nu au apărut complicaţii şi că se întoarce cu bine acasă", ne-a spus emoţionat Valentin Chirteş, tatăl micuţei.

Părintele fetei şi-a amintit momentele groaznice prin care a trecut alături de soţia sa în momentul în care a aflat că fiica sa va muri dacă nu va apărea un donator de cord. Valentin Chirteş n-a putut uita nici entuziasmul care l-a încercat când a fost sunat, de la spital, pentru vestea cea mare. „Mai aveam o oră la serviciu, când am primit un telefon de la spital. Trebuia să luăm rapid o decizie, pentru că în 30 de minute inima ar fi ajuns la altcineva. Sincer vă spun, la început nu eram tocmai de acord cu transplantul, pentru că era o procedură extrem de riscantă, dar convinşi fiind că altă şansă la viaţă nu exista pentru Camelia, am fost de acord cu transplantul. Acum suntem conştienţi că am trăit un miracol şi îi suntem pe deplin recunoscători familiei donatorului, deoarece, fără el, fiica mea n-ar mai fi avut multe zile.  Aş vrea ca toată lumea să-şi dea seama cât de important e să accepţi să donezi organe. Poţi salva vieţi şi poţi schimba destine", a completat tatăl fetiţei.

Tensiunea aşteptării

Cu cât agitaţia de pe holurile secţiei Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul IBCvT era mai mare, cu atât momentul mult aşteptat al externării Cameliei se apropia. Micuţa, un ghemotoc de om, era aşteptată cu sufletul la gură şi de frăţiorul ei mai mare, Gabi. „Mi-e dor de Cami. N-am mai văzut-o de multă vreme şi sper că va fi mai bine acum", ne-a spus, ruşinat, puştiul.

Momentul mult aşteptat a sosit, iar Camelia a fost imediat luată în braţe de tatăl ei, care a izbucnit în lacrimi. Infirmierele şi asistentele care i-au fost alături în ultima lună, în care fetiţa a fost supusă unui tratament sever şi atent supravegheat, pentru acceptarea noului cord, erau şi ele prinse de emoţia momentului. „M-am împrietenit cu Camelia, care este o fetiţă foarte cuminte şi ascultătoare. Toţi suntem foarte bucuroşi pentru reuşita intervenţiei şi a recuperării ei. Ne-am ataşat cu toţii de ea, ne este tare dragă şi-i dorim tot binele din lume", ne-a declarat infirmiera Rodica Cheţan.

Miracolul de care se bucură acum familia Chirteş s-a împlinit dintr-o tragedie. Donatorul inimii, Denis Voichescu, un băieţel de 4 ani mereu vesel şi plin de viaţă, a intrat în moarte cerebrală în urma unui grav accident rutier, iar părinţii au fost de acord să ofere organele copilului lor pentru salvarea altor vieţi. Inima, rinichii şi ficatul micuţului au ajuns la patru copilaşi care au acum o nouă şansă la viaţă. Mama Cameliei, Viorica, le-a transmis părinţilor lui Denis că pot oricând să o viziteze pe fetiţa lor. „Dacă ei vor dori să o cunoască pe Camelia, îi aşteptăm oricând cu plăcere. Copilul meu trăieşte datorită lor şi datorită băieţelului lor şi le suntem pe deplin îndatoraţi. Au dat dovadă de suflet mare", a spus Viorica Chirteş.

Tratamentul continuă

Odată ajunsă acasă, Camelia va continua tratamentul atât de necesar în asemenea cazuri. În prezent ia câte 14 pastile pe zi, iar părinţii sunt responsabili cu hrănirea corespunzătoare a fetiţei şi oferirea tuturor condiţiilor de confort, astfel încât tranziţia de pe patul spitalului la cel de acasă să fie cât mai uşoară. Evoluţia stării de sănătate a fetei va fi atent monitorizată de medici, mult timp de-acum încolo, deoarece, spun medicii, la un cord atât de tânăr pot apărea complicaţii în momentul creşterii acestuia. Camelia Chirteş suferea, de la un an şi trei luni, din cauză că muşchiul cardiac era slăbit şi nu mai putea pompa sângele. La cei trei ani pe care îi are, specialiştii îi dădeau şanse foarte mici de supravieţuire şi de doi ani aştepta o inimă nouă.

Un transplant costă cel puţin 60.000 de euro

A fost pentru prima dată când medicii din România au transplantat un cord al unui donator aflat la o vârstă atât de fragedă. „Din punct de vedere al importanţei, această intervenţie chirurgicală marchează o nouă etapă în medicina cardiovasculară din România şi în activitatea de transplant cardiac. Este primul transplant efectuat la un copil atât de mic. S-au mai efectuat transplanturi până acum, dar cel mai mic pacient avea 12 ani şi, practic, nu se diferenţia mult faţă de ceea ce se face la un adult, atât ca dimensiuni ale cordului, cât şi ca tratament. Aici am intrat într-o altă dimensiune, pentru că vorbim de un cord foarte mic", a declarat medicul Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de Cardiologie Pediatrică din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş.

Costurile unui astfel de transplant se ridică, în România, la 60.000 de euro. Medicii spun, însă, că acestea pot varia în funcţie de vârsta pacienţilor. Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât intervenţia este mai dificilă şi mai costisitoare.

Costurile operaţiei au fost suportate în totalitate de Agenţia Naţională de Transplant. În Occident, transplanturile sunt mult mai frecvente decât în România. „Există o rată a donării, iar România este undeva la coadă, poate chiar pe ultimul loc. S-au făcut progrese faţă de acum şase ani. Anul trecut s-au făcut 40-50 de donări, adică o medie de două donări la milionul de locuitori", mai spune dr Horaţiu Suciu.

"Din punct de vedere al importanţei, această intervenţie chirurgicală marchează o nouă etapă în medicina cardiovasculară din România."
Horaţiu Suciu medic