Afacere cu nuci franţuzeşti pe teren românesc: în cât timp devine profitabilă o livadă de nuci şi câţi bani poate aduce

Afacere cu nuci franţuzeşti pe teren românesc: în cât timp devine profitabilă o livadă de nuci şi câţi bani poate aduce

Livada de nuci de la Săulia de Câmpie FOTO arhivă personală Sebastian Pop

Un cultivator de nuci din judeţul Mureş este în timpul serviciului agent de poliţie, iar în timpul liber şi-a dezvoltat o pasiune pentru nuci. În urmă cu mai bine de şase ani a plantat singur peste 400 de nuci.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sebastian Pop a cumpărat în anul 2009 o casă cu două hectare de teren, în Şăulia de Câmpie. A căutat în primul rând un loc unde nucii să se poată dezvolta corespunzător, un loc unde afacerea lui să prindă rădăcini şi s-a apucat să planteze puieţii. Până acum mai mult a investit, însă profitul e foarte aproape. Nucii lui au început deja să dea rod.

„Acum vreo 7-8 ani mă uitam la Viaţa Satului şi era un inginer care explica el acolo cum e cu afecerea cu nuci, câţi bani s-ar câştiga. Neavând nicio preocupare în afara serviciului, m-am gândit să fac şi eu o plantaţie cu nuci. Am căutat vreo doi ani teren, iar până la urmă am găsit. M-am apucat. Am găsit pe internet informaţii despre nucii franţuzeşti, am luat legătura cu cineva care aducea din Vrancea, dar până la urmă am apelat direct la producătorul francez. Am cumpărat nucii direct de la francezi. În 2009 i-am plantat şi de atunci bag bani. Deocamdată investesc”, dezvăluie Sebastian Pop, cultivator de nuci

Afacerea cu nuci prespune în primul rând multă răbdare. Nu poţi să ai profit peste noapte, iar până la prima recoltă serioasă ai mult de lucru. Pentru cei care nu fug de muncă şi au răbdare există totuşi câţiva paşi importanţi, pentru ca afacerea să fie una prosperă încă de la început.

„Trebuie puiet de calitate. Nucii comuni, cei produşi din nucă, din sămânţă, intră pe producţie târziu. Poate nici după zece ani nu ai o producţie economică. De aceea se pun nuci altoiţi, pentru că intră foarte repede pe rod, soiul pe care l-am adus eu e un soi cu fructificare laterală. Ai noştri, cei româneşti, fructifică pe vârful crenguţelor, dar cei franţuzeşti pe toată lungimea ramurii şi intră foarte devreme pe rod. După 4-5 ani deja fac câteva nuci. Puietul ideal trebuie să aibă doi ani. Să fie un soi de calitate. Să aibă o înălţime de aproximativ 60-70 de cm – până la 2 metri, dar rădăcina să fie bine dezvoltată. În primul an nucul îşi dezvoltă rădăcina. În primul an tulpina nu creşte deloc. Dar dacă nu ai apă, eşti la mila naturii. În primii doi ani nucii trebuie ajutaţi”, mai spune cultivatorul  

Soiul de nucă Fernor

Soiul de nucă “Fernor” îşi are originile în Franţa şi este obţinut prin încrucişarea varietăţilor de nuc Franquette şi Lara produsa. Creşte aproximativ până la 4-6 metri, miezul este mare şi de culoare galben deschis, forma uşor alungită, coaja netedă şi fină şi se curăţă destul de bine.

„Schemele de plantare diferă. Se pot pune pe mai multe scheme. Eu am ales schema de 6 metri între pomi şi 8 metri între rânduri. Asta însemnând 208 puieţi la hectar. Se pot pune 8 pe 8 şi 8 pe 4, dacă vrei să faci o livadă superintensivă. Apoi, lucrări sunt ca la orice tip de pom. Trebuie stropiţi – pentru boli. Nucul are cea mai periculoasă boală: bacterioza. Pentru asta se fac majoritatea stropirilor în timpul vegetaţiei. Apoi pentru diferiţi dăunători, insecte, păduchi, acarieri. Pe an, ideal ar fi undeva la 10-12 stropiri, dar în funcţie de cât e de umed anul”, mai spune Sebastian Pop.

Kilogramul de nucă din soiul Fernor ajunge să coste peste 100 de lei. Astfel, profitul poate fi uriaş. Nucile din soiul Fernor sunt de o calitate superioară, cu coaja subţire, şi sunt printre cele mai bune soiuri din lume. În România mai sunt 2-3 cultivatori, explică Sebastian Pop.

„Puieţii din acest soi sunt destul de scumpi. În România nucii altoiţi autohtoni sunt în jur la 100-120 de lei bucata. Eu i-am adus cu tot cu transportul la vreo 15 euro direct din Franţa. Aici dacă vrei să cumperi dai peste mulţi samsari. Am discutat cu cineva care cerea 200 de lei pe un puiet, cum am adus eu. Cam toţi au avut peste 2 metri când i-am plantat. Eu m-am ocupat cu procurarea tehnologiei, cu plantatul. E o tehnologie ca pentru orice specie pomicolă. În 2009 am plantat, începând cu luna aprilie. Am plantat singur 500 de pomi, deşi până atunci nu plantasem în viaţa mea un pom. S-au prins în proporţie de peste 95%, deşi a fost o primăvară secetoasă. I-am udat foarte mult atunci. Am muncit foarte mult”, adaugă Pop.

Sebastian Pop a înfiinţat şi o asociaţie dedicată celor care vor să cultive nuci. Se numeşte „Nucul de aur”, iar până acum trei membri. De la stat nu a primit nici un ajutor, deşi un proiect depus i-a fost declarat eligibil. Banii s-au terminat însă înainte de a ajunge la el. Probleme a avut şi cu seceta şi îngheţul, care i-au cam dat bătăi de cap.

„Prin 2011 când a fost anul acela foarte secetos, a urmat apoi iarnă foarte geroasă şi uscată mi s-a uscat aproximativ 30% din livadă. Nu am avut sistem de irigaţie. Apa e vitală la înfiinţarea livezii cu nuci. Nucul e sensibil şi are nevoie de apă. Am intrat în panică, am crezut că nu se adaptează climatului, fiind aduşi din Franţa, dar în zonă au îngheţat acolo nuci de 40-50 de ani. Am mai stat vreo 2 ani să văd cum evoluează. Eram pe punctul să renunţ, plus că în România statul nu te ajută cu absolut nimic. Am depus un proiect pentru măsura 1.4.1, însemnând 7500 de euro, pe o perioadă de cinci ani, în tranşe. Mi s-a aprobat proiectul, l-au declarat eligibil, dar nu mi-au dat banii. Au spus că s-au terminat fondurile. Cu ce m-a ajutat statul român e că mi-a mărit impozitul pe pământ, transformându-l din teren arabil în livadă. Într-un an nu mi-a dat subvenţia, când ei au filmat din elicopter şi mi-au spus că nu se vede livada. Dar nucii aveau 1 an. Ce să vezi? Erau cât degetul”, spune Sebastian Pop, cultivator de nuci

Dacă ai grijă de ce ai plantat există mari şanse să scoţi profit, dar nu peste noapte. Datorită soiului foarte bun, deja nucii lui au început să producă. La acest soi, după aproximativ 10 ani se poate ajunge la o producţie de 20-25 de kg de nuci de pe un singur pom. Iar preţul acestui tip de nucă ajunge să coste în străinătate peste 100 de lei.

„Deocamdată nu ştiu ce voi face cu producţia. Dar, dacă nu voi lua un preţ care să mă mulţumească în ţară, atunci o voi da spre export. Nuca din acest soi este o nucă de o calitate superioară. Miezul este de calitate. Este o nucă mijlocie. În străinătate poate ajunge şi la 100 de lei, kg de miez, în România lumea vrea să cumpere la 10-20 de lei kg”, arată Pop.

Sebastian Pop a fost până acum autodidact şi a apelat doar din când în când la câte un specialist. Au fost momente în care a vrut să renunţe, dar pasiunea lui foarte mare pentru nuci nu l-a lăsat.

„La început am fost îndrumat de inginerul Tomşa. El mi-a dat primele indicaţii. Prin telefon am plantat primii puieţi. Tot ce mi-a picat în mână am studiat despre nuc. Am fost autodidact. Am învăţat pur şi simplu la faţa locului. Am mai ţinut legătura cu un cercetător de la Staţiunea Pomicolă de la Geoagiu. Îl mai sunam când nu ştiam ce să le fac. A devenit o pasiune şi nu mă gândesc încă la profit. Vreau să pun livada la punct, să se dezvolte corespunzător, iar apoi o să vină şi profitul. Nucii aceştia de producţie, cu cât e mai bun pământul, cu atât e mai bine. Ideal este pământul negru, care e roditor. Amplasarea livezii este  de asemenea importantă. Terenul trebuie să îndeplinească nişte condiţii. Trebuie să fie cu orientare sudică, ideal, să fie loc de faţă, cum se zice pe la ţară. Să fie cât mai însorit, pe toată perioada zilei. E vital pentru nuci. Dacă nu are lumină nu va produce. Nu trebuie să stea apa în sol, pentru că se vor usca”, ne dezvăluie preşedintele Asociaţiei „Nucul de Aur”, Sebastian Pop

Un kilogram de nuci conţine 35000 de calorii sau cu 1,5 ori mai mult decât carnea grasă de porc, de 3 ori mai mult decât pâinea şi de 10 ori mai mult decât cartoful, iar 400 de grame de miez de nuci asigură necesarul de calorii pentru o zi.

Miezul de nucă este bogat în substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză, iod, potasiu, magneziu, calciu, fer, zinc şi alte minerale. În condiţiile economiei de piaţă, culturile nucifere reprezintă unicele plante pomicole care necesită cele mai reduse investiţii cu un profit esenţial.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: