VIDEO România lucrului prost făcut. Pârtia de schi de 3 milioane de euro construită în bătaia soarelui. „Cineva n-a vrut decât să-şi însuşească banii“

VIDEO România lucrului prost făcut. Pârtia de schi de 3 milioane de euro construită în bătaia soarelui. „Cineva n-a vrut decât să-şi însuşească banii“

Telescaunul este folosit pentru plimbări, nu pentru a deservi pârtia FOTO Alin Ion

Staţiunea turistică Rânca „găzduieşte“ unul dintre sutele de proiecte aberante finanţate cu bani publici în România. Este vorba despre o pârtie de schi inutilizabilă, construită la baza vârfului Păpuşa (2.136 de metri).

Staţiunea Rânca, situată pe traseul celebrei şosele Transalpina, a ajuns să fie mai aglomerată vara decât iarna, atunci când se practică sporturile zăpezii. 
 
Autorităţile au încercat să dezvolte zona şi condiţiile oferite turiştilor. Astfel, în anul 2011 a fost recepţionată o investiţie de 3,2 milioane de euro din fondurile europene care a însemnat amenajarea unei pârti de schi la baza vârfului Păpuşa (2.136 metri), în lungime de 860 de metri, o înclinaţie de 30% şi o diferenţă de nivel de 240 de metri, dotată cu instalaţie de telescaun şi o reţea de canalizare.
 
De atunci şi până acum, pârtia nu a fost deschisă decât în două ierni, pentru că nu a fost zăpadă suficientă, iar telescaunul a fost folosit mai mult pentru plimbări. Una dintre explicaţii este că pârtia se află poziţionată în partea sudică, iar razele soarelui sunt îndreptate către aceasta aproape tot timpul zilei. Mai mult decât atât, pârtia nu este dotată cu tunuri de zăpadă.
 
Câţiva salvamontişti pe care i-am întâlnit la cabana aflată la baza pârtiei spun că în anul 2011 erau în vigoare alte norme privind amenjarea pârtiilor de schi, care, între timp, s-au modificat ca urmare a schimbărilor climatice. Atunci se putea amenaja orice pârtie la o înălţime de peste 1.500 de metri, indiferent de poziţionarea acesteia. Acum, recomandarea este ca toate pârtiile să fie poziţionate în partea nordică.

La pârtie se poate ajunge doar cu maşina de teren


 
Am pornit către pârtia „Rânca 1“, aşa cum este denumită, împreună cu Constantin Pănescu, preşedintele Asociaţiei Concesionarilor din Rânca. „Mai bine mergem cu maşina mea (n.r.-maşină de teren), pentru că nu cred că putem ajunge cu maşina d-voastră“, îmi recomandă cel care este reprezentantul proprietarilor de cabane, pensiuni şi hoteluri din Rânca. Ajungem cu greutate chiar şi pentru o maşină 4x4 până la baza pârtiei, pe un drum înfundat în noroi.

„Turiştii ajung cu greu la pensiuni. De obicei, îşi trag bagajele cu sania, pentru că nu pot ajunge la pensiuni dacă nu au maşini 4x4“, ne mai spune Constantin Pănescu.

Ajungem la pârtia „Rânca 1“. Totul pare abandonat şi încremenit. Pârtia nu a fost deschisă absolut deloc în această iarnă, iar telescaunul a funcţionat rareori pentru cei care au dorit să se plimbe.

„Doar doi ani de zile a funcţionat telescaunul şi pârtia amenajată. Lucrările au început în anul 2009 şi în anul 2011 s-au recepţionat pârtia şi telescaunul, care au funcţionat în total doar doi ani. De asemenea, în ultimii doi ani pârtia nu a mai fost deschisă deloc“,
ne spune Constantin Pănescu. 
 

Firma a dat faliment

După ce pârtia şi telescaunul s-au dat în folosinţă a fost înfiinţată o firmă care să se ocupe de administrarea acestora. În firmă erau acţionari Consiliul Judeţean Gorj, Primării Novaci şi Baia de Fier, pe raza cărora se află Rânca. După puţin timp, firma dat faliment.

„Se făceau încasări de 40.000-50.000 de lei, iar cheltuielile erau de 100.000 – 150.000 de lei. În primul an s-a spus că e la început, dar şi în anul următor s-a mers la fel, iar societatea «Vârful Păpuşa» a intrat în faliment şi, apoi, doi ani de zile nu s-a mai făcut nimic. Erau mulţi angajaţi la această firmă, în jur de 28 de salariaţi, din câte cunosc. În Rânca există alte patru pârtii private, iar firma care le administrează are 10 angajaţi, în condiţiile care aceştia deservesc şi o pensiune, un restaurant şi un bar. (...) Pârtia trebuia sprijinită cu tunuri de zăpadă. Cei care au făcut proiectul trebuie să plătească. Noi ne-am bucurat că se face o nouă pârtie şi o reţea de canalizare, dar nu prea s-au schimbat multe, deşi Rânca este administrată de două primării, Baia de Fier şi Novaci. Dumnezeu ne-a dat un peisaj mirific, rar întâlnit în Europa, dar e păcat de cum este administrată această zonă“, a mai precizat  Pănescu.

Pârtia şi telescaunul se află acum în administrarea unui operator privat pe o perioadă de zece ani.
 

„Cineva nu a vrut decât să-şi însuşească banii respectivi“



Continuăm să mergem pe urmele investiţiei. Constantin Pănescu ne arată „gurile“ de canalizare care sunt puse pe mijlocul drumului: „Au fost puse parcă să treacă toate maşinile peste ele“. Unele „guri“ de canal s-au deteriorat, cum e cea aflată în faţa postului de poliţie, iar cea aflată în faţa pensiunii lui Constantin Pănescu nici nu mai există, fiind doar o simplă gaură. Mai mult decât atât, ne spune acesta, doar jumătate dintre spaţiile de cazare din Rânca sunt racordate la reţeaua de canalizare.

„Din cele 700 de structuri de cazare cred că jumătate sunt racordate la reţeaua de canalizare. Totul a fost făcut fără gândire. Cineva nu a vrut să-şi însuşească decât banii respectivi. Nu pot fi preluate toate pensiunile. Multe cabane se află sub nivelul reţelei de canalizare şi nu se pot racorda. Apa din canalizare a ieşit în mai multe locuri“. 
 

„Proiectul a fost făcut pe genunchi“

Sabin Cornoiu, directorul Serviciului Judeţean Salvamont, susţine că investiţia în pârtia de schi şi telescaun este foarte bună, dar că, din  păcate lipseşte zăpadă: „Investiţia este foarte bună, dar, din păcate, s-a făcut când era zăpadă foarte multă. De câţiva ani nu se mai înregistrează căderi masive de zăpadă în Rânca. Dar instalaţia de telescaun  poate să funcţioneze ca mijloc de transpoort, dovadă că toată iarna a funcţionat pentru turiştii care au dorit să urce până la vârful Păpuşa. Dacă pârtia se gândea în ziua de astăzi, când s-au schimbat anumite norme şi se fac pârtii numai cu tunuri de zăpadă ar fi avut zăpadă şi se putea schia tot sezonul. Acum 10 ani când s-a făcut proiectul nu se punea problema ca de la 1.400 de metri în sus să se pună în discuţie cum e expunerea sau care este stratul de zăpadă. Între timp, criteriile au fost reanalizate şi orice pârtie trebuie dotată cu tunuri de zăpadă“

 
Mai mult decât atât, Sabin Cornoiu spune că proiectul nu a fost bine întocmit: „Proiectul acel proiect nu a fost făcut de noi, ci de un minister care nu mai există. Au făcut ce au vrut ei din biru de la Bucureşti. Nouă ni s-a pus în faţă proiectul, iar noi ne-am bucurat că se va face ceva, dar nu ceva complet. Ei s-au gândit la un telescaun, şi nu la o pârtie de schi, de ce are nevoie ca să funcţioneze. Dacă nici măcar o toaletă nu era prevăzută în proiect sau o casă de bilete. Proiectul a fost făcut pe genunchi. Nu a fost făcut de noi, ci de proiectanţi din Bucureşti“. 
 

„Investiţiile nu sunt proaste“

Şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, care era în funcţie în perioada în care proiectul a fost implementat, susţine că investiţia este utilă cu condiţia ca acesta să continue: „Investiţia aceasta reprezină o parte din realizarea domeniului schiabil la Rânca. Potrivit unor studii făcute în zona respectivă, se pot reliza pârtii de schi maraton. Acea pţârtie este una de transfer, astfel încât să se realizeze pârtia pe latura opusă, de nord. Există proiectul care să asigure relizarea legăturii prin transport cu cablu cu pârtia de la Vidra. Aşa a fost gândit totul. Este exclus ca această investiţie să fie una inutilă. Proiectul a fost realizat prin Programul Infrastructură Mare, fonduri de preaderare. Consiliul Judeţean a fost partener în acest proiect.  Investiţiile nu sunt proaste. Sunt gândite bine“.

Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) a anunţat, în toamna anului trecut, demararea unei acţiuni de control în ceea ce priveşte implementarea proiectului, dar, până acum, rezultatele nu au fost comunicate. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: