VIDEO Reuşeşte de opt ani să scoată crucea din apa îngheţată a râului Gilort: „Nu mă îmbolnăvesc niciodată şi Dumnezeu mă ajută“

Un tânăr de 30 de ani din localitatea gorjeană Bălceşti, locul de baştină al Mariei Lătăreţu, reuşeşte consecutiv de opt ani de zile să scoată crucea arucată de preotul satului din apele îngheţate ale râului Gilort. Aşa s-a întâmplat şi astăzi. Marian Ciungu a fost mai rapid decât un alt consătean care a concurat cu el şi a reuşit din nou să prindă crucea.

În satul Bălceşti, din comuna gorjeană Bengeşti-Ciocadia, se practică obiceiul scoaterii din apa râului Gilort a crucii pe care o aruncă preotul satului după oficierea slujbei religioase de Bobotează. 

Anul acesta, doar doi tineri s-au aruncat în Gilort, dar, la fel ca în ultimii şapte ani, Marian Ciungu a fost cel care a reuşit şi de această dată să prindă crucea.

Tânărul mărturiseşte că nu s-a îmbolnăvit niciodată şi a avut noroc, iar acest lucru se datorează faptului că prinde crucea în fiecare an: 

„Este al zecelea an în care particip şi de opt ori am prins crucea. Nu păţesc nimic după ce intru în apă. Mă duc acasă şi fac un duş fierbinte, după care sunt ca nou. Mă simt foarte bine, apa e un pic rece, dar nu e o problemă pentru că nu m-am îmbolnăvit niciodată de când prind crucea. Cred că mi-a adus şi noroc, căci mă înţeleg bine cu toată lumea şi am tot ce îmi trebuie. Dumnezeu mă ajută mereu, iar faptul că prind crucea în fiecare an mă ajută. Nu mă îmbolnăvesc, sunt sănătos şi am noroc. Nu am o tehnică anume, doar că mă ajută Dumnezeu”,

a spus Marian Ciungu, 30 ani, din satul Bălceşti.

Aghiasma Mare din apa râului Gilort

Localnicii din satul Bălceşti au venit cu mic cu mare pe malul râului Gilort, unde preotul din satul Bălceşti a organizat o slujbă religioasă pentru sfinţirea apelor. Oamenii au luat apă din râu, care a fost, apoi, sfinţită, iar, la final, credincioşii au luat Aghiasma Mare acasă pentru a o consuma atât ei, cât şi animalele din gospodărie. 

„E bine să consumăm această apă până pe data de 14 ianuarie, când are sfârşitul praznicului, iar în cursul anului se păstrează într-o sticlă curată, la loc de cinste în casa noastră şi se consumă în zilele de post, dimineaţa, pe nemâncate, însoţită de rugăciune. Tradiţia noastră la Bălceşti este foarte veche. Cei mai bătrâni oameni ai satului spun că nu au o dată la care a început, dar a fost ţinut cu sfinţenie şi, atâta timp cât o tradiţie nu este distrugătoare de suflete eu zic că este bine”, a adăugat preotul Niţă. 

Obicei specific

Credincioşii din Bălceşti şi-au aranjat de acasă bucheţele cu busuioc şi vâsc, la care au pus un mic săculeţ în care au băgat diferite seminţe şi chiar monede cu o anumită semnifcaţie.

„Punem bani, usturoi, grâu, porumb, seminţe de dovleac. Punem toate acestea ca să fie un an îmbelşugat şi să avem multe roade. Tradiţia spune că, dacă ninge în ziua de Bobotează şi sunt pomii încărcaţi, atunci va fi tot anul bogat şi se vor face de toate“,

a spus Maria Ciungu, o localnică din Bălceşti.