Un inginer român a fost desemnat printre cei mai puternici tineri lideri din lume. Conduce un proiect privitor la efectele celei de-a IV-a revoluţii industriale

Mihai Toader Pasti a fost ales în poziţia de co-preşedinte a EF Youth Leaders            Foto: Mihnea Ratte

Inginerul român Mihai Toader Pasti, în vârstă de 25 de ani, a fost ales la sfârşitul săptămânii trecute în poziţia de co-preşedinte al Eisenhower Fellowship (EF) Youth Leaders, o organizaţie care funcţionează la nivel mondial. A fost înfiinţată în anul 1953 în cinstea celui de-al 34-lea preşedinte al SUA, Dwight Eisenhower.

Mihai Toader Pasti are vârsta de 25 de ani şi este orginar din localitatea Târgu Cărbuneşti, din judeţul Gorj. Acesta face parte din generaţia 2016 Forbes 30 sub 30. Este General Manager EFdeN, organizaţie ce promovează sustenabilitatea şi este unul dintre cei 32 de Eisenhower Youth Leaders la nivel global.

Proiectul de suflet al lui Mihai a fost şi este în continuare EFdeN, care a constat în ridicarea de la zero a unei case „verzi“. Locuinţa solară inteligentă îşi asigură energia de care are nevoie prin panouri fotovoltaice şi solare, producând tot anul mai multă energie decât consumă. Casa a fost construită şi se află în incinta Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor din Bucureşti. Locuinţa construită în cadrul proiectului EFdeN a fost prezentată în cadrul unei competiţii care s-a desfăşurat la Versailles şi a primit aprecieri din partea specialiştilor. 

Mai întâi, Mihai a fost selectat ca unul dintre cei 32 de Eisenhower Youth Leaders la nivel global, după care a fost ales în poziţia de co-preşedinte.
 

Mihai Toader Pasti a acordat un interviu pentru adevarul.ro în care prezintă proiectele la care vrea să lucreze din poziţia în care a fost ales.

Reporter: Ce înseamnă pentru tine această nominalizare între primii 32 de tineri lideri la nivel mondial şi poziţia co-preşedinte în care aţi fost ales în urmă cu doar câteva zile?
 

Mihai Toader Pasti: Fundaţia Eisenhower Fellowships (EF) este o organizaţie non-profit şi non-partizană care îşi propune să dezvolte colaborarea internaţională şi leadership-ul prin dialog, schimb de informaţii şi de idei între lideri din întreaga lume. Dincolo de proiectele pe care le derulează, reprezintă o oportunitate de a cunoaşte oameni noi din diferite culturi şi de a experimenta lucruri noi.

Sunt, de asemenea, onorat să fiu co-preşedintele EF Youth Leaders şi îmi propun ca în mandatul de un an să reuşim să dezvoltăm cel puţin două proiecte globale serioase pentru a pregăti tinerii şi societatea pentru efectele celei de-a 4-a revoluţii industriale care, spre deosebire de primele trei, nu va schimba doar ce facem şi cum facem, ci ne va schimba pe noi, ca oameni. Alături de Alberto Niego din Peru, voi fi responsabil de stabilirea strategiei şi coordonarea acţiunilor celor 32 de tineri din 20 de ţări cu scopul combaterii efectelor negative pe care digitalizarea, robotizarea şi dezvoltarea inteligenţei artificiale le vor avea asupra locurile de muncă. Tinerii de astăzi vor fi puternic afectaţi prin faptul că 47% din locurile actuale de muncă vor fi înlocuite de computere în următorii 20 de ani, conform unui studiu al Universităţii Oxford. 

Cum pot fi combătute efectele negative ale avansării tehnologiei şi a integrării individului în acest sistem?

M.T.P.: Acest rol este o mare responsabilitate pentru mine deoarece ţările în curs de dezvoltare şi cele slab dezvoltate sunt cele mai vulnerabile. România va fi una dintre aceste ţări ce vor fi puternic lovite dacă nu va produce schimbări majore în sistemul educaţional, în dezvoltarea competenţelor necesare şi dezvoltarea unei culturi de asumare a responsabilităţii şi a dialogului sincer. 

Este esenţial să schimbăm modul în care ne raportăm la educaţie, să devenim proactivi, să ne dezvoltăm gândirea critică, inteligenţe socială şi să avem o abordare transdisciplinară. Trebuie să învăţăm să luam decizii bune în condiţii de ambiguitate, să ne pregătim astfel pentru o lume care va deveni foarte complexă, fie că vrem sau nu.

EF numără 2.200 de membri

Cum ai ajuns în atentia celor de la „Eisenhower Youth Leaders”?

M.T.P.: Recomandarea de a aplica în program a venit de la Cătălina Raţă, pe atunci Leadership Programs Manager la Aspen Institute Romania, unde fac parte din programul Aspen Young Leaders, program ce selectează anual, de pe tot globul, aproximativ 20 de tineri cu vârste între 25-35 de ani, care au potenţialul şi determinarea să producă o schimbare la nivelul societăţii. Înscrierile pentru Eisenhower s-au realizat pe bază de aplicaţie: CV, scrisoare de recomandare şi un set de comentarii din perspectivă personală pe trei teme date. Ulterior a trebuit să trecem printr-un interviu dificil, iar la final au fost aleşi doi reprezentanţi ai României, eu şi Diana Ciobanu. 

Cât de importantă este aceasta organizaţie?

M.T.P.: EF este o organizaţie foarte relevantă şi cu o mare notorietate la nivel internaţional. A fost fondată în 1953 în cinstea celui de-al 34 preşedinte al SUA, Dwight Eisenhower. În acest moment include 2.200 de membri din peste 100 de ţări, de la şefi de stat, miniştri, conducători de corporaţii, oameni care coordonează universităţi, media sau ONG-uri importante. În luna septembrie, am participat la Malaga la conferinţa „Future of Work“, unde am cunoscut o parte din membrii organizaţiei, inclusiv câţiva dintre românii care fac parte din reţea. Am fost foarte impresionat şi mândru să mă aflu într-o astfel de comunitate.

Mihai vrea ca fiecare locuinţă să devină un mic producător de energie „verde“

La ce proiecte lucrezi în prezent?

M.T.P.: Proiectul care îmi ocupă majoritatea timpului acum este participarea EFdeN la competiţia Solar Decathlon Middle East ce va avea loc în 2018, în Dubai, alături de 21 de echipe din 15 ţări. Provocarea în următorul an este să facem o locuinţă mai bună ca cea pe care am realizat-o deja pentru Versailles. Va trebui să proiectăm, strângem fondurile necesare, construi şi transporta în Dubai o nouă locuinţă sustenabilă.

EFdeN este unul dintre cele mai importante ONG-uri de sustenabilitate din România. În afară de locuinţe, am dezvoltat staţii de încărcare maşinii electrice, copaci fotovoltaici şi un campus hub. În 2014 am participat la ediţia din  Versailles cu locuinţa care a devenit  Primul Centru de Cercetare a Condiţiilor de Confort.  

Un alt proiect important pentru mine este energiaTa.org, ce îşi propune facilitatea producţiei de energie regenerabilă de nivel casnic şi mic. Vrem ca românii să poată injecta energie electrică în reţea într-un mod rapid şi simplu şi să primească o compensaţie pentru energia injectată, una dintre cele mai importante măsuri pe care le putem lua pentru a reduce emisiile de CO2 şi poluarea la nivelul UE.

În plus sunt implicat în două proiecte derulate în cadrul comunităţii Aspen, unul care îşi propune rezolvarea problemelor traficului în oraşele aglomerate din România, iar cel de-al doilea proiect îşi propune să „democratizeze“ filosofia şi leadershipul bazat pe valori. Ambele  proiecte vor fi lansate la finalul anului. 

Nu în ultimul rând scriu pe mihaitoader.ro despre sustenabilitate, energie, clădiri verzi, maşini electrice, smart cities şi voluntariat.

Au fost investitori interesaţi să construiască locuinţa solară inteligentă la scară mai largă?

M.T.P.: Acum şapte ani când am început aventura cu clădirile verzi nu existau investitori în această zonă şi suntem mândri că am contribuit la dezvoltarea ei. Locuinţele verzi sunt mai sănătoase şi confortabile, au facturi mai mici la energie şi un impact redus asupra mediului. Este firesc ca oamenii în să se orienteze către astfel de locuinţe verzi, mai bune ca cele clasice, acum fiind şi la un preţ mai accesibil . Din acest motiv şi investitorii sunt acum interesaţi de case sustenabile, deoarece există cerere, în România de altfel au început deja să apară primele cartiere sustenabile în marile oraşe din România. 

„Am simţit că cel mai mare impact pe care îl puteam avea este în România“

Ai primit propuneri de a te implica în proiecte în străinătate?

M.T.P.: Da, începând din 2012, când am participat în competiţia Solar Decathlon de la Madrid cu proiectul PRISPA, am fost implicat în foarte multe proiecte internaţionale şi am sute de prietenii din majoritatea ţărilor lumii. Sunt deja implicat în proiecte în străinătate, dar deocamdată part-time şi online, din România.

Te gândeşti să părăseşti România?

M.T.P.: Nu ştiu dacă “părăsit” este cuvântul potrivit, dar sunt interesat de o altă experienţă într-o altă ţară pentru a învăţa lucruri noi şi a amplifica impactul pe care îl pot avea în societate. Deocamdată am decis să rămân în România şi să duc până la capăt proiectele pe care le-am început şi în care sunt implicat, asigurându-mă că vor fi continuate şi ulterior.

Ce te-a determinat să rămâi în ţară, pentru că, în general, tinerii sunt tentaţi să urmeze o carieră în străinătate?

MT.P.: Am rămas în ţară din dorinţa de a mişca spre bine câteva lucruri în zona sustenabilităţii, energiei şi educaţiei. Nu mi-am pus problema să plec până acum pentru că am simţit că cel mai mare impact pe care îl puteam avea este în România. Mi-am dorit să pot contribui în ţara în care m-am născut şi am crescut, motiv pentru care am co-fondat câteva proiecte care sper să devină independente de mine până la finalul lui 2018 şi să-şi continue misiunea.