FOTO „Drumul Regelui“ sau Transalpina, şoseaua care coboară din cer şi minunile care te aşteaptă la poalele ei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Transalpina urca de la Rânca spre creasta muntelui. FOTO
Transalpina urca de la Rânca spre creasta muntelui. FOTO

„Drumul Regelui“, sau Transalpina, şerpuieşte pe crestele Parângului, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), dezvăluind o privelişte de vis. La poalele şoselei, în Oltenia, turiştii sunt întâmpinaţi de Peştera şi Mănăstirea Polovragi. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase Campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, povestea unui drum spectaculos.

Transalpina, Peştera şi Mănăstirea Polovragi sunt un magnet pentru vizitatori, fiind cele mai importante obiective turistice din judeţul Gorj. În weekend se circulă bară la bară pe şoseaua întortocheată, aruncată parcă de o mână divină pe crestele munţilor.

Îmbătaţi de peisajele ameţitoare, turiştii vin să se reculeagă la Mănăstirea Polovragi, după care ajung în galeriile răcoroase şi încărcate cu legende ale Peşterii lui Zamolxis, aşa cum mai este cunoscută, după numele zeului dac.
Transalpina străbate judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea pe o distanţă de 148 de kilometri, iar în punctul cel mai înalt, în Pasul Urdele, şoseaua atinge cota de 2.145 de metri, depăşind cu peste 100 de metri Transfăgărăşanul.
Calea de acces de peste munţi către Ardeal a fost construită în timpul romanilor, având o importanţă strategică, şi a fost modernizată parţial în perioada interbelică, de către regele Carol al II-lea, de unde vine şi denumirea de „Drumul Regelui“.

Peisaje spectaculoase şi periculoase

Mii de maşini străbat Transalpina în fiecare weekend. Turişti din toată ţara, dar şi din străinătate vin să vadă cu ochii lor drumul care şi-a făcut loc în inima naturii. Peisajele sunt ameţitoare, dar şi periculoase, pentru că lucrările nu au fost finalizate şi nu există parapeţi de protecţie. „Acest drum este minunat, iar peisajele sunt de vis.

transalpina
transalpina

Am fost acum câteva zile şi cred că erau mii de maşini. S-a circulat foarte greu atât din cauza aglomeraţiei, dar şi a faptului că încă se mai lucrează pe anumite porţiuni la consolidare“, a spus Sabin Popescu, din Târgu Jiu.
Timp de peste cinci luni, de la 1 noiembrie până la 15 aprilie, tronsonul dintre Obârşia Lotrului şi Rânca este închis circulaţiei, întrucât la această altitudine ninsoarea face drumul impracticabil. De altfel, această perioadă reprezintă vârful sezonului turistic.

transalpina

Promisiunea regelui

Transalpina, sau „Drumul Regelui“, a fost reconstruită începând cu anul 1934. Gheorghe Cuţuliga (90 de ani) a fost martor atât la inaugurarea şantierului, precum şi la deschiderea oficială, care a avut loc cinci ani mai târziu, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a Voevodului de Alba Iulia – Mihai, a prim-ministrului Gheorghe Tătărăscu şi a altor personalităţi ale vremurilor de atunci. Gheorghe Cuţuliga, nea Predică, aşa cum îi spun cunoscuţii, păstrează vii în memoria sa momentele la care a participat, deşi atunci era un băieţandru.

transalpina veche

„Drumul Regelui“ a devenit acum foarte căutat de turişti, pentru că este cel mai înalt din ţară şi oferă peisaje senzaţionale. Înainte de a fi amenajat nu era decât o potecă folosită pentru deplasarea produselor cu ajutorul cailor sau al măgarilor. Regele Carol al II-a a venit de la Sarmizegetusa pe această cale, traversând munţii, şi a propus amenajarea unui drum adevărat, pentru a crea astfel o legătură între Ardeal şi Oltenia. Lucrările au început în primăvara anului 1934. Gheorghe Cuţuliga avea 11 ani şi era elev în clasa a IV-a. Prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu a venit la deschiderea şantierului.

marotr transalpina


Nea Predică îşi aminteşte ca ieri că Tătărăscu a avut parte de o primire entuziastă. Pe plaiul Novaciului se amenajase o tribună pentru ca marele om politic să susţină o cuvântare. Din îmbulzeală, Cuţuliga a ajuns la tribună şi l-a putut vedea foarte bine pe prim-ministru, care, după ce a terminat de rostit cuvântarea, a luat un târnăcop şi a dat primele lovituri la drum. „A fost un eveniment deosebit. Au venit toate autorităţile ca să-l întâmpine pe rege şi oameni din tot judeţul. Aşa a început construcţia drumului“, îşi aminteşte Gheorghe Cuţuliga.

Lucrările au durat cinci ani

Lucrările s-au desfăşurat pe parcursul a cinci ani, timp în care s-a muncit enorm de mult şi în condiţii foarte dificile, de muncă brută. În jur de 800 de oameni au lucrat la amenajarea drumului numai pe porţiunea cuprinsă pe teritoriul judeţului Gorj. Deschiderea drumului s-a făcut cu mare fast. Oameni din toate localităţile din împrejurimi au venit să participe la inaugurare, dar şi să-i vadă pe Regele Carol al II-lea, pe Mihai I şi pe Gheorghe Tătărăscu, alături de soţia sa, Arethia. Suita regală a venit pe acest drum din Alba şi a poposit pentru o noapte la Rânca, unde începuseră să apară primele construcţii turistice. Festivitatea a avut loc în centrul Novaciului.

La câţiva kilometri de Novaci, în zona cunoscută sub denumirea de Plai, a fost ridicat un monument în cinstea lui Gheorghe Tătărăscu, care a avut o contribuţie importantă la construirea drumului.

După Revoluţie, vilele au „năruit“ drumul

„Drumul Regelui“ a trecut şi prin momente mai dificile. Constantin Dârvăreanu, fostul director al Casei de Cultură din Novaci, în prezent vicepreşedintele Obştii Cerbul, consemna în „Monografia oraşului Novaci“ că, după Revoluţie, când a început construcţia vilelor la Rânca, zidurile de sprijin ale drumului au fost desfiinţate, din cauză că piatra a fost folosită la ridicarea clădirilor.

Dresoarea de lilieci de la Polovragi

Ajunşi la Novaci, după o călătorie de aproape 150 de kilometri pe crestele ameţitoare ale munţilor, turiştii pot merge cu uşurinţă în comuna învecinată, Polovragi. Distanţa dintre cele două localităţi nu este mai mare de 15 kilometri.



Aici încep Cheile Olteţului, pe un drum de macadam săpat în munte. Pe anumite porţiuni, ai impresia că stânca uriaşă este gata să se prăvălească. Cheile au o lungime de aproximativ doi kilometri şi separă Munţii Parâng şi Munţii Căpăţânii. Apa Olteţului taie cei doi munţi care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei ajungând la 70 de centimetri. Chiar şi pe caniculă, aici temperatura este cu 10 grade Celsius mai mică decât la intrare, munţii înalţi şi foarte apropiaţi constituind un paravan împotriva razelor arzătoare.

cheile oltetului
harta transalpina

Cheile Olteţului au fost declarate arie naturală protejată de interes naţional. Suprafaţa rezervaţiei naturale este de 150 de hectare, aceasta incluzând şi Peştera Polovragi, care este, şi ea, protejată. Apa Olteţului curge la 25 de metri faţă de nivelul drumului şi are o temperatură constantă de 9-10 grade Celsius, indiferent de anotimp.

Sufletul din adâncuri

Peştera se află pe un drum forestier care porneşte din spatele Mănăstirii Polovragi şi străbate Cheile Olteţului. Cea care o însufleţeşte este ghidul Felicia Bantea, de profesie inginer geolog, angajată a Muzeului Judeţean Gorj.



Este cunoscută drept „femeia care vorbeşte cu liliecii“ şi a reuşit chiar să-şi facă şi fani care vin special s-o vadă.
Asta şi pentru că Felicia Bantea a reuşit să dreseze câţiva lilieci care acceptă ca turiştii să se apropie de ei. Atunci când Felicia rosteşte cuvântul „poză“, liliecii acceptă să fie fotografiaţi de toată lumea şi nu se mai sperie de lumină sau de bliţurile aparatelor foto.

„Nu te ating, nu mă atingi“ este o altă comandă pe care ghidul le-a indus-o liliecilor. Asta înseamnă că poţi să te apropii de ei, dar fără să-i atingi. Ghidul i-a mai învăţat pe lilieci un truc: când rosteşte cuvântul „doi“, doi lilieci vin în zbor şi se învârtesc în jurul capului său.

Bantea ne-a povestit cum a reuşit să-i înveţe pe lilieci să o asculte: „Am observat în timp că atunci când vorbesc mai mult cu unul singur, acesta începe să mă asculte şi să răspundă la comenzi. Dacă îi repeţi cuvinte şi îţi aude vocea mereu, se creează o legătură. Eu, de când intru în peşteră, încep să vorbesc cu liliecii şi le spun cuvintele pe care ei le înţeleg. Când ajung lângă ei cu vizitatorii, liliecii se aşteaptă să se aprindă bliţurile şi nu se mai sperie“, explică Bantea.

800 de metri vizitabili

În Peştera Polovragi trăiesc specii protejate de lege pentru că sunt pe cale de dispariţie. Se înmulţesc foarte greu. O femelă naşte un singur pui pe an. Habitatul lor a fost distrus în mare parte de amenajările umane.

felicia bantea
Peştera Polovragi din Gorj


„Liliacul nu are duşmani. Graţie sonarului, ei reuşesc să se ferească de eventualii prădători. Stă în puterea omului să refacă o verigă aproape lipsă din lanţul trofic“, mai spune Felicia Bantea. Peştera, despre care se povesteşte că se întinde pe zece kilometri, fiind una dintre cele mai mari din ţară, are o galerie deschisă vizitatorilor, cu o lungime de 800 de metri. Aici s-au adăpostit oamenii, de-a lungul vremii, începând cu dacii şi terminând cu călugării. Fiecare loc are câte o legendă. Scaunul lui Zamolxis, de exemplu, este locul unde se odihnea zeul dac.

Deasupra, la o înălţime de 350-400 de metri se află şi o aşezare dacică, loc marcat de Crucea lui Ursache, ridicată în anul 1808, care corespunde cu peştera printr-o galerie.

Locul unde călugării s-au ascuns din calea vicisitudinilor este marcat de o pictură realizată în tehnica negru de fum de un discipol al lui Pahomie, reprezentând moartea cu coasa. „Izvorul Speranţelor“ – „Iconiţa“ – este un ochi de apă, care niciodată nu seacă, iar o formă calcaroasă o întruchipează pe Maica Domnului. Toate acestea sunt prezentate cu o vervă fantastică de ghidul Felicia Bantea. Poate că dacă ar pune cineva pe hârtie tot discursul ghidului, i-ar fi greu să găsească un sens, însă teatralitatea cu care vorbeşte merită cu vârf şi îndesat cei 5 lei cât costă biletul de intrare.

Galeriile sunt uşor de vizitat, fiind spaţioase, dar peştera este închisă de la sfârşitul toamnei până primăvara, când hibernează coloniile de lilieci. Culoarele întunecoase şi joase care continuă peştera după cei 800 de metri care se vizitează reprezintă o atracţie pentru speologi.

Mănăstirea Polovragi, veche de 500 de ani

Înainte de a intra în Cheile Olteţului, Polovragiul îţi scoate în cale mănăstirea cu aceleaşi nume, un lăcaş vechi de peste o jumătate de mileniu. Abia după ce treci de mănăstire ajungi şi spre Peştera lui Zamolxis.
Mănăstirea Polovragi este situată la nord-est de Târgu Jiu, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, fiind ridicată în jurul anului 1505.

Mîănăstirea Polovragi, monument istoric ce datează de peste 600 de ani


Intrarea în lăcaş se face printr-o poartă din lemn, frumos modelată, pe care scrie: „Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului“. Ctitoria este atribuită lui Radu şi Pătru, fraţii lui Ticuci, după cum se menţionează într-un hrisov emis de voievodul Basarab cel Tânăr. Până în secolul al XX-lea, aşezământul Polovragi a fost mănăstire de călugări.

Odată cu instalarea regimului comunist, în urma decretului prin care toate mănăstirile ar fi trebuit desfiinţate, călugării de aici au fost evacuaţi, şi mănăstirea – închisă. Sfântul locaş monahal şi-a reînceput activitatea, ca obşte de maici, la începutul anilor 1950, în timpul Mitropolitului Firmilian al Olteniei. În prezent, la mănăstire trăiesc peste 30 de maici.

Restaurată timp de opt ani

Lucrările de restaurare a mănăstirii au început în anul 2004 şi abia anul trecut a avut loc slujba de resfinţire. Biserica Mănăstirii Polovragi poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului“ şi este zidită în stil bizantin. Catapeteasma este realizată din lemn de tei şi este considerată o adevărată capodoperă a vechii sculpturi româneşti.

Pictura aparţine tot stilului bizantin, fiind executată în frescă în timpul lui Constantin Brâncoveanu, între anii 1698 şi 1705. Autorii picturii sunt primii meşteri ai şcolii brâncoveneşti de la Hurez: Andrei Constantinos şi Gheorghe Istrate.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă:

FOTO Top 5 cele mai frumoase şosele din România

Lucrări blocate pe Transalpina. Consiliul Judeţean Alba solicită reluarea plăţilor de către Ministerul Transporturilor

Transalpina, şoseaua nimănui

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite